Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România are în plan ca, în 2017, să plombeze un milion de metri pătraţi de gropi apărute pe drumuri, dar va efectua şi alte lucrări de reparaţii, pentru care va cheltui 161 de milioane de lei, potrivit informaţiilor CNAIR oferite Capital.
Pentru a vă face o imagine asupra dimensiunii totale a gropilor din România, precizăm că Palatul Parlamentului, cunoscută publicului cu denumirea de Casa Poporului, are o suprafaţă desfăşurată de 330.000 de metri pătraţi iar un stadion de fotbal are o suprafaţă de circa 6.000 de metri pătraţi. Deci, dacă am aduna dimensiunile tuturor gropilor de pe sosele ţării, am avea o mare groapă cât trei Palate ale Parlamentului sau cât 160 de terenuri de fotbal.
“Pentru anul 2017 sunt programate următoarele tipuri de lucrări de întreţinere curentă: plombări gropi – 949.508 mp, repararea suprafeţelor denivelate – 28.105 mp, badijonări pe suprafeţe poroase – 13.220 mp, colmatări fisuri şi crăpături la îmbrăcăminţi asfaltice – 807.000 m, colmatări crăpături şi rosturi la îmbrăcăminţi cu lianţi hidraulici – 193.800 m. Valoarea din limitele de cheltuieli aprobată pentru activitatea de întreţinere curentă vară pe anul 2017 este de 161.134.443 lei cu TVA”, precizează reprezentanţii Companiei. Potrivit acestora, până în prezent, din programul de plombări gropi s-a realizat doar 5%, mai précis 55.136 metri pătraţi, deci este improbabil ca, în restul de nouă luni ale anului, să se astupe restul de 95% din gropi. Adică, mare parte din gropi vor rămâne neastupate. Apoi vine iarăşi iarna, apar mai multe gropi iar ciclul se reia.
Lucrări cu cele mai ieftine materiale
Aceste incoveniente ar putea fi evitate dacă asfaltările s-ar face o dată pentru mai mulţi ani, nu doar pentru un sezon, adică lucrările să fie făcute la o calitate mai bună. Este vorba, în primul rând, de structura de rezistenţă a drumului – veche de 50 de ani, dar şi de mixtura asfaltică, care constituie stratul de uzură al drumului. Dacă acesta nu este făcut să reziste, nu va rezista. Pentru că licitaţiile se câştigă, de obicei, pe criteriul preţului cel mai mic acesta fiind motivul pentru care drumurile, cu mici excepţii, se strică în câteva luni.
Spre exemplu, în noiembrie, a fost o mare campanie de asfaltări şi reparaţii de străzi din Bucureşti. 43 de străzi din trei sectoare ale Capitalei au fost amenjate. Pe multe dintre ele, acum, după cinci luni au apărut puzderie de gropi. O posibilă explicaţie ne oferă unul dintre cei mai mari constructori de drumuri, Straco Group, prin vocea unuia din asociaţi, Alexandru Horpoş.
Citiți și: Drumurile și autostrăzile au înghițit 10 miliarde de euro
“Este important devizul, ce cere clientul (CNAIR sau PMB, de exemplu – n.r.), pentru că executantul face lucrările potrivit caietului de sarcini. Ce mixtură asfaltică se cere, aceea se pune. În mod normal, stratul de uzură ar trebui să dureze cam cinci ani, atât fiind şi perioada de garanţie. Dacă durează mai puţin, atunci probabil şi cerinţele din caietul de sarcini au fost minimale. Dacă e în garanţie, atunci constructorul trebuie să asigure reparaţia străzii. Sigur că acest lucru înseamnă disconfort pentru cetăţeni şi sigur că, cu cât mai rară este necesară o reparaţie, cu atât mai bine”, arată Horpoş. Acesta ţine să precizeze că, în asigurarea calităţii unui drum, la fel de important ca mixtura asfaltică este structura de rezistenţă a drumului, care, pentru majoritatea celor din ţară, este de dinainte de Revoluţie.
România are o reţea naţională de puţin peste 16.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale. Aproape două treimi din aceştia sunt ieşiţi din garanţie, deci, ce se strică, trebuie reparat pe banii statului.
