În contextul pandemic actual, Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a anunţat joi, 3 septembrie, că, începând cu această dată, nu se mai primesc documente în format fizic de la persoanele care se prezintă la sediul din strada Avrig pentru eliberarea deciziilor de carantină/izolare.

“În contextul pandemic actual, începând cu data de 3.09.2020 nu se mai primesc documente fizice de la persoanele care se prezintă personal la sediul DSPMB, str. Avrig, nr. 72-74 pentru eliberarea deciziilor de carantină / izolare”, transmite instituţia prin intermediul unui comunicat publicat pe site-ul oficial.

Astfel, de acum încolo, toate documentele se vor transmite doar electronic, la fel şi deciziile de carantină / izolare eliberate de către DSPMB.

„Toate aceste documente se vor transmite doar electronic pe adresa de email carantina@dspb.ro. Deciziile de carantină / izolare eliberate de către DSPMB se transmit electronic pe adresele de e-mail ale medicilor de familie / solicitanţi”, se mai arată în comunicatul DSP Bucureşti.

România are o rată de imunizare mai mică decât media europeană de 5-6%

Recent, ministrul Nelu Tătaru a vorbit, într-un interviu acordat Europa FM, despre ultimele date analizate de DSP-uri și minister privind rata de imunizare a românilor la COVID-19.

Nelu Tătaru a precizat că, față de primele date din vară, numărul celor care au dezvoltat anticorpi a crescut, ajungând la aproape 4% din populația țării. Datele sunt analizate de DSP-uri și Ministerul Sănătății după interpretarea analizelor a aproape 8 mii de români.

„Informarea îmi spune că s-au raportat de către DSP-uri recoltarea serurilor reziduale în număr 12.901. Dintre acestea au fost lucrate la nivel de INSP, 7.832, din care doar 303 sunt pozitive, dând o rată de imunizare de 3,87%. Media europeană și țările care au avut o infectare mai mare au raportat imunizarea de 5-6%. Noi avem o imunizare mică”, a precizat oficialul.

Nelu Tătaru a mai declarat că pentru testările COVID-19 pentru următoarele 5 luni, ministerul are nevoie de o sumă de 178 de milioane de euro, bani pe care ar vrea să-i obțină de la Comisia Europeană, în contextul în care România are acces la fonduri comunitare pentru refacerea economiei afectate grav de criza sanitară.