Anual, pentru instruirea personalului, instituţiile de stat din România, de la ministere la primăriile de comună, au la dispoziţie un buget de peste zece milioane de euro. Sumă la care råvnesc majoritatea companiilor de training autohtone, dar pe care, de fapt, o împart doar o månă de jucători.
În urmă cu o lună, Capital calculase că, în cazul celor mai multe instituţii publice, bugetul destinat dezvoltării profesionale a angajaţilor este distribuit de manieră îndoielnică, 60% din sumele alocate în acest scop fiind direcţionate către acoperirea costurilor de cazare şi transport. O privire asupra ofertelor firmelor care prestează astfel de servicii explică, parţial, această anomalie. Faxmedia, de exemplu, taxează o săptămånă de cazare în Predeal, la Hotelul Rozmarin, cu 2.395 de lei de persoană, adică vreo sută de euro pe zi pentru o cameră în regim single, cu 40 de euro mai mult decåt preţul practicat de hotel în mod normal pentru acest tip de cazare. Tot o sută de euro costă şi o noapte de cazare la Hotelul Şuior din Maramureş, deşi turiştii nu plătesc decåt 40 de euro. Diferenţe între valoarea practicată şi cea reală există şi în cazul Perform Center, care cere pentru o noapte la hotelul Piemonte din Predeal 321 de lei, în condiţiile în care, în perioada în care se ţin cursurile, preţul pentru camera single este de 208 lei. Pentru comparaţie, tarifele cursurilor ca atare, exceptånd costurile de cazare şi transport, sunt relativ mici, oscilånd între 700 de lei de persoană, pentru un curs de fiscalitate, şi 1.600 de lei, pentru unul de management de proiect.
Aceste tarife pălesc în comparaţie cu costurile pe care le presupun cursurile internaţionale de scurtă durată pentru administraţia publică propuse de firma OK Service, una dintre cele mai mari companii de instruire din Romånia, cu o cifră de afaceri în 2007 de circa trei milioane de euro (vezi tabel).
Cursurile, omise din legea achiziţiilor publice
Miza financiară este mare, iar adversităţile din piaţă, pe măsură. Pe de o parte, se află Institutul Naţional de Administraţie (INA), organism subordonat Ministerului Internelor, fondat în 2002 în vederea „creării şi implementării unui sistem modern şi unitar de formare continuă a resurselor umane din administraţia publică“, după cum prevede statutul instituţiei. De cealaltă parte sunt aşezaţi furnizorii privaţi. Unul din merele discordiei este o hotăråre de guvern care ar urma să intre în vigoare începånd cu anul viitor, care prevede că, pentru contractarea de cursuri de instruire pentru aparatul propriu, instituţiile publice trebuie să organizeze licitaţii. „Prin noua HG este prevăzută încheierea de contracte de achiziţie publică, or, pånă acum, serviciile de instruire profesională nu intrau în legea achiziţiilor publice, potrivit căreia preţul este criteriul universal de atribuire a contractelor, tocmai pentru că, în acest domeniu, preţul se află în legătură directă cu calitatea serviciilor prestate“, explică Mircea Matei, directorul general al Faxmedia. Mai mult, actul normativ este iniţiat de INA, instituţia fiind, astfel, avantajată net în faţa competitorilor, crede Mircea Matei: „Nu este corect, INA vrea să fie şi actor, şi legiuitor“. Doru Petre, directorul Perform Center, spune însă că „e loc pentru toată lumea, chiar dacă atitudinea INA nu este dintre cele mai prietenoase“.
Pe de altă parte, actualul sistem, în care ofertarea se face direct, fără un cadru legal de condiţii obligatorii, are dezavantajul de a lăsa decizia alegerii furnizorului exclusiv la latitudinea directorilor de instituţii, în funcţie de propriile lor preferinţe. Cătălin Ionescu, directorul celei mai mari companii de pe piaţa locală, CODECS, spune că, în momentul de faţă, „în mod normal, prin atribuire directă nu se pot aloca fonduri mai mari de 5.000 de euro, iar dacă proiectul este sub această sumă, nu mă mai interesează pe mine“. Pånă una-alta, continuă el, „nu pot înainta oferte decåt dacă se anunţă licitaţii şi aflăm şi noi de ele“.
Doar 20% dintre funcţionari au acces la training
Pentru funcţionarii publici, există două tipuri de cursuri: cele de perfecţionare de scurtă durată, reprezentånd circa 90% din piaţa de profil, şi cele de formare de lungă durată – destinate exclusiv funcţionariilor cu grade înalte – care se întind pe o perioadă de unu-doi ani. Potrivit legii, fiecare funcţionar public trebuie să urmeze, anual, cursuri de instruire timp de minimum cinci zile. Din datele furnizate de 25 de instituţii publice contactate de Capital, acces la cursuri nu au, de fapt, decåt circa 20% din totalul cadrelor. Nici aceştia, însă, complet gratuit: conform Programului de pregătire profesională pe anul trecut pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Economiei şi Comerţului, „cursanţii care vor urma aceste programe de instruire au obligaţia să finalizeze pregătirea prin obţinerea certificatului sau diplomei de absolvire şi să se angajeze în scris că vor continua activitatea minimum trei ani în Corpul funcţionarilor publici“.
«Ieşirea în afara localităţii este esenţială ca să-i convingi pe angajaţi să vină la cursuri.»
Dragoş Dincă, director general, INA
3.500 de lei este tariful mediu de instruire pentru înalţii funcţionari publici. Categoria imediat inferioară are la dispoziţie, în medie, 2.500 de lei
Suspiciuni
Faxmedia Consulting, Perform Center, Activ Media Plan, OK Service şi Expert Audit Group sunt principalele companii de training de pe piaţă care oferă instruire aproape exclusiv mediului public. Într-o formă sau alta, fiecare dintre ele a fost obiectul, la un moment dat, unei controverse privind corectitudinea modului în care a cåştigat contractele cu instituţiile de stat
Perform Center
Firma este deţinută integral de Liviu-Ioan Petre, fiul de 22 ani al directorului general Doru Petre. Acesta din urmă, fost consilier principal în cadrul Institutului Naţional de Administraţie, s-a numărat printre fondatorii companiei Faxmedia. „În momentul în care am plecat, ei nu au vrut să continuăm colaborarea“, motiv pentru care, în martie 2007, a lansat Perform Center. Deşi are o vechime de doar un an şi jumătate, firma se bucură de peste o sută de clienţi, 90% provenind din mediul public, după cum afirmă Doru Petre. Însă, „în perspectivă, ne dorim ca jumătate din contracte să fie încheiate cu companiile private“, spune directorul general al Perform Center. Perioada scurtă de cånd se află pe piaţă este motivul pentru care compania a încheiat anul 2007 cu o cifră de afaceri de aproape 130.000 de euro.
Activ Media Plan
La începutul anului trecut, ziarul Cotidianul acuza centrul regional INA Timişoara şi firma Activ Media Plan de semnarea unui contract de colaborare în urma căruia cea din urmă ar fi cåştigat 200.000 de euro, în contextul în care ambele instituţii au acelaşi obiect de activitate – instruirea de personal, deci asocierea în vederea organizării de cursuri pentru funcţionarii publici nu s-ar fi justificat. Mai mult, la data semnării contractului, firma nu avea în spate decåt o experienţă de două luni, ceea ce punea sub semnul întrebării capacitatea de a organiza cursuri de valoare (acesta fiind singurul criteriu după care se face selecţia ofertelor). În spatele acestei neclarităţi ar fi stat relaţia afectivă dintre patronul AMP, Gheorghiţă Brunel, şi Nicoleta Samsaru, directoare, la acea vreme, a departamentului de formare specializată din cadrul Institul Naţional de Administraţie. În prezent, ea este directoarea de resurse umane a Camerei Deputaţilor şi colaboratoare la Transparency International. „Am plecat din INA pentru că s-a asimilat de către anumite persoane din instituţie că aş face şi alte activităţi pentru această firmă (Activ Media Plan – n.r.), ceea ce nu este adevărat. A fost o greşeală pentru viaţa mea personală că am locuit în acelaşi apartament cu patronul firmei“, declara, la acea vreme, Nicoleta Samsaru pentru Cotidianul. Aproape concomitent, Gheorghiţă Brunel publica pe Internet anunţul „Vånd S.R.L cu activitate din 2004. Afacere la cheie-profitabilă şi de succes!“, preţul de pornire fiind de un leu, iar în momentul de faţă nu mai figurează printre acţionarii companiei.
Expert Audit Group
Deşi la secţiunea „Informaţii generale“ de pe site-ul senatorului liberal de Bacău Ioan Aron Popa, actual preşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a Romåniei, este menţionat că doar în perioada 2000-2004 a fost acţionar al unei firme de training şi consultanţă, acesta este în continuare acţionar unic în cadrul firmei Expert Audit Grup. Societatea, una dintre cele mai vechi firme de pe această piaţă, oferă servicii de instruire cu precădere instituţiilor de stat şi societăţilor cu capital majoritar de stat. În 2003, anul în care şi-a schimbat obiectul de activitate, din contabilitate în consultanţă pentru afaceri şi management, a cunoscut o creştere fulgerătoare, de circa 250% faţă de anul precedent, iar tendinţa de creştere s-a menţinut. Pe anul trecut, a raportat venituri de 1,5 milioane de euro.
Faxmedia
Între foştii acţionari ai Faxmedia s-a numărat, pånă anul trecut, şi Viorel Cristea, fost secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne. În urma unui articol apărut în ziarul Adevărul, care îl învinovăţea că ar face de două ori profit de pe urma banilor de la buget – prin salariul de înalt funcţionar de stat şi prin predarea de cursuri către aceeaşi categorie de angajaţi – acesta s-a retras, rămånånd doar colaborator, din postura de lector. „Faptul că mulţi profesori ocupă o funcţie publică nu contravine legii, ci, poate, dintr-un punct de vedere moral, poate stårni suspiciuni“, crede Mircea Matei, directorul general şi acţionarul majoritar al firmei. Potrivit acestuia, în momentul de faţă, Faxmedia are circa 8.000 de cursanţi provenind din o mie de instituţii publice. „Cu majoritatea lucrăm de foarte mult timp şi, de la an la an, cu 60% din totalul clienţilor reînnoim contractele, în timp ce 40% sunt clienţi nou cåştigaţi“. 94% din cursuri sunt livrate către mediul public, „dar vrem să ne extindem şi pe privat“, spune Mircea Matei, „pentru că nu e bine să ai toţi sacii într-o singură căruţă, şi, în caz de austeritate bugetară, să rămåi fără obiect de activitate“. Deşi a realizat o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane de euro, de aproape două ori mai mare faţă de anul precedent, Faxmedia a încheiat 2007 cu pierderi de 160.000 de euro. „Pierderile de anul trecut se datorează unui control de la finanţe, primul de la înfiinţarea firmei, şi a trebuit să plătim penalităţi pentru perioada 2003-2007“, explică directorul Faxmedia.
