Probleme pentru Ungaria cu două dintre ţările vecine, Slovacia şi Ucraina. Totul a plecat de la dubla cetăţenie pe care o au maghiarii din aceste două ţări. Protestul Budapestei este insuficient pentru normalizarea situației, scriu jurnaliştii ungari de la Népszava.
Săptămâna trecută, Bratislava și Budapesta și-au convocat reciproc ambasadorii în legătură cu disputa reaprinsă în chestiunea privind dubla cetățenie. ”Pentru noi este inacceptabil ca maghiarii să fie prezentați drept elemente destabilizatoare. Așa cum este inacceptabil și faptul că un funcționar guvernamental, un secretar de stat, a comparat situația maghiarilor din Slovacia cu conflictele înghețate din Caucaz”, a precizat joia trecută, la Komarno, ministrul ungar de Externe.
Péter Szijjártó a adăugat: Deși până acum nu s-a reușit asigurarea posibilității pentru acordarea dublei cetățenii în Slovacia, ”sperăm că într-o zi se va găsi o soluție și pentru aceasta”. Se pare că speranța ministrului ungar de Externe este deocamdată o iluzie, deoarece în 2010, Slovacia a interzis acordarea dublei cetățenii ca răspuns la naturalizarea maghiară prin proceduri simplificate. Din acest motiv maghiarii din Slovacia nu au putut sau nici nu au vrut să se folosească în masă de această posibilitate, iar legea din Slovacia nu a fost modificată nici în pofida faptului că premierul ungar și slovac, respectiv Viktor Orbán și Robert Fico, au întreținut anterior relații foarte bune, scrie nepszava.hu.
Persoanele care vor solicita cetățenia maghiară vor pierde în continuare cetățenia slovacă
Deși, după ciocnirea unui pahar de palincă de către Orbán și Fico, și după câteva acorduri încheiate pentru relansarea relațiilor de cooperare economică, Fico a promis că în viitorul apropiat vor fi abordate și ”chestiunile sensibile”, cum ar fi cetăţenia slovacă și Legea privind limba de stat. Însă în 2018, Fico a eșuat, deoarece Budapesta nu a forțat niciodată această chestiune. Au cooperat în continuare fericiți în ciuda legilor dezavantajoase pentru maghiarii din Slovacia.
Formarea guvernului în această primăvară de populistul Igor Matovic a promis din nou intensificarea relațiilor interstatale ungaro-slovace, numai că coaliția cvadripartită a fost încărcată de la bun început de conflicte, iar Ministerul de Externe se află sub conducerea partidului liberal SaS. Legea cetățeniei se află acum în faza de modificare, dar nu se așteaptă schimbări majore: cei care vor solicita cetățenia maghiară vor pierde în continuare cetățenia slovacă.
Scandalul direct interstatal a fost provocat de declarația secretarului de stat în Ministerul slovac de Externe, Martin Klus (SaS), potrivit căruia, dacă maghiarii din Slovacia vor dobândi cetățenia altei țări pe baza legăturii lor afective sau culturale, aceasta ar crea probleme similare celor din estul Ucrainei, Osetia de Sud sau în Abhazia. Adică i-a numit practic pe maghiarii din Slovacia drept risc de securitate, deoarece în exemplele amintite este vorba de faptul că Rusia, care invocă apărarea cetățenilor de acolo, ajută comunitățile separatiste și din punct de vedere militar.
Ministrul de Externe, Ivan Korcok, a denumit drept imixtiune în treburile interne afirmațiile lui Péter Szijjártó și la sfârșitul acestei săptămâni nici nu a manifestat disponibilitate pentru a discuta cu omologul său ungar, cu toate că Budapesta a propus acest lucru.
Între timp, premierul Matovic a semnalat în zadar că Szijjártó a ajutat Slovacia să obțină vaccinul rusesc Sputnik, nici acest gest nu a dat un impuls chestiunii, deoarece și achiziționarea de vaccinuri în sine a împins coaliția de la Bratislava la marginea divizării. Împotriva declarației secretarului de stat din Ministerul slovac de Externe, care i-a numit pe maghiari un risc de securitate, au protestat vehement și partidele maghiare din Slovacia, dar și-au exprimat nemulțumirile și maghiarii care nu dețin cetățenia ungară, întrucât această abordare este simplificată și generalizată.
În Slovacia, țară membră a zonei euro, au solicitat mai puține persoane cetățenia maghiară și chiar și proporția celor care s-au stabilit în Ungaria este mult mai mică decât cea a celor din România, Serbia și Ucraina. Maghiarii din Slovacia sunt mai ”excentrici” și în sensul că din 2009 au susținut o organizație pentru apărarea intereselor care nu s-a format pe baza criteriilor etnice.
Până la eșecul de anul trecut al partidului mixt maghiaro-slovac Hid-Most, timp de zece ani a fost o singură reprezentare maghiară în Parlamentul de la Bratislava, iar partidul etnic, susținut de Guvernul Orbán, Partidul Comunității Maghiare (MKP), a fost treptat îndepărtat din Parlament. Însă disputa interstatală are un impact negativ asupra întregii comunități. Budapesta insistă asupra acordării dublei cetățenii în Slovacia în condițiile în care problema privind cetățenia este considerată chiar și în cadrul UE o chestiune internă, care ține de competența statelor membre ale Uniunii Europene.
Ucraina face listă
De la modificarea Legii învățământului din Ucraina, în 2017, relația interstatală ungaro-ucraineană s-a deteriorat și de atunci nu s-a făcut nici un progres spre reglementarea chestiunii. În plus, pe lângă Legea învățământului care privează de drepturi minoritățile naționale, Kievul a adoptat și a pus în aplicare și o lege a limbii de stat care nu este mai puțin anti-minoritară.
Ungaria blochează în continuare la toate forumurile internaționale năzuințele de integrare ale Ucrainei, însă acest demers s-a dovedit până în prezent a fi insuficient pentru ca Kievul să renunțe la poziția sa. Îmbunătățirea situației era așteptată de la învestirea în funcție a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, însă din mai 2019 nu s-a reușit organizarea anunțatei întâlniri Orbán-Zelenski. Pe 4 mai, președintele Ucrainei a semnat decretul pentru modificarea noii Legi privind cetățenia.
Pe baza acesteia, în următoarele două luni va fi evaluat numărul cetățenilor cu dublă cetățenie, iar după alte șase luni va fi elaborată legea care va interzice asumarea unui rol politic sau o funcție în structurile de stat de către cetățenii cu dublă cetățenie. Potrivit proiectului de lege, cei cu dublă cetățenie nu vor putea ocupa funcții de stat sau în cadrul administrațiilor publice locale, nu pot candida la nicio alegere din Ucraina și nu pot fi membri vreunui partid politic din Ucraina.
Aceasta ar reorganiza fundamental paleta politică a maghiarilor din Transcarpatia, deoarece maghiarii de aici, printre care și politicieni, s-au folosit în masă de posibilitatea de obținere a cetățeniei prin proceduri simplificate. Ca al doilea pas, în Ucraina ar fi interzisă instituția dublei cetățenii. Această lege a intrat în dezbatere în primul rând din cauza numărului mare de minorități rusești care trăiesc în teritoriile separatiste și în general în Ucraina.
Deși în Ucraina nu există nicio statistică oficială, cetățenia rusă este deținută de o mare masă de oameni, dar există și un număr mare de oameni care dețin cetățenia română și maghiară. Potrivit unui comunicat dat publicității de Administrația Prezidențială, se încearcă încheierea unor acorduri bilaterale în legătură cu această chestiune cu toate țările în cauză, cu excepția ”țării agresoare”, respectiv Rusia, însă întrebarea este în ce măsură va fi posibil în contextul în care relațiile ungaro-ucrainene s-au deteriorat.
Toată lumea procedează altfel
Instituția dublei cetățenii nu este ”lucrul dracului” nici în Europa și nici în Uniunea Europeană. Însă, dat fiind faptul că problema cetățeniei a fost lăsată și de UE în competența națională, prevalează practica ”câte case, atâtea obiceiuri”. Din cauza dublei cetățenii și așa se încing din când în când spiritele între țările membre în cauză.
Ultima oară a fost o situație similară în 2018, când datorită Partidului Libertății din Austria de extremă dreapta a fost inclus în programul Guvernului Sebastian Kurz ideea că Austria va acorda cetățenia austriacă germanilor din Tirolul de Sud. Ironia sorții e că însăși Italia, care protestează vehement împotriva acestei idei, este de acord cu dubla cetățenie, în schimb Austria interzice dobândirea acesteia.
Pe lângă Austria, nu acceptă dobândirea dublei cetățenii nici Germania, Cehia, Slovacia, Luxemburg, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia și Olanda, dar în multe cazuri mai fac și excepții, cum ar fi de exemplu Letonia, care a acordat dubla cetățenie foștilor refugiați politici și descendenților acestora, sau Germania, pentru germanii din Polonia. Însă Berlinul nu asigură și drept de vot pentru germanii din Polonia care au obținut dubla cetățenie prin proceduri simplificate.
În Grecia există instituția dublei cetățenii, dar numai în anumite cazuri. Refugiații care au plecat din cauza fostei dictaturi militare se pot întoarce acasă și pot păstra ambele cetățenii, însă cetățenii greci care dobândesc voluntar o altă cetățenie, o pierd pe cea veche. Membrii minorității grecești din Albania pot solicita o carte de identitate similară cu cea prevăzută în Legea statutului maghiarilor, dar nu vor obține și drept de vot.
România a facilitat încă din anii 1990 naturalizarea românilor de dincolo de granițele țării și a acordat totodată drept de vot cetățenilor săi care locuiesc în afara țării. Croația a procedat similar. În prezent numărul cetățenilor Croației care trăiesc dincolo de granițele țării – în special în fostele state iugoslave vecine – e aproape similar cu al celor rămași în țară. Inițial fiecare croat cu dublă cetățenie avea dreptul de a vota în Croația, dar întrucât a existat un număr mare de cetățeni care și-au exprimat votul în străinătate, care a influențat major situația politică, azi doar cei cu adresă înregistrată în Croația pot vota automat. Cei care locuiesc în străinătate se pot înregistra pentru a vota, dar nu au posibilitatea de a vota prin corespondență, trebuie să își exercite dreptul de vot la ambasade.
Și în Slovenia există posibilitatea de obținere a dublei cetățenii, dar numai pentru cei care înainte de solicitarea dublei cetățenii au stat cel puțin un an în țară și ai căror descendenți direcți au fost cetățeni sloveni. În celelalte state membre ale UE care nu au fost enumerate aici este posibilă dobândirea dublei cetățenii, dar nu printr-o procedură simplificată similară cu cea din Ungaria. Spania și Regatul Unit aplică, datorită fostelor colonii, un sistem special de cetățenie. Spania, de exemplu, acordă cetățenie locuitorilor vorbitori de limba spaniolă care provin din țările din America Latină, dar cetățenii cu dublă cetățenie care provin din alte părți au la dispoziție trei ani pentru a alege, deoarece nu pot păstra ambele pașapoarte.
Și Serbia, care nu este țară membră UE, exercită naturalizarea prin proceduri simplificate și chiar permite cetățenilor acest lucru. În Ucraina nu a fost permisă nici până acum deținerea cetățeniei duble, dar nici nu au fost sancționați cei care o au. Rusia permite dubla cetățenie, dar, similar cu practica din Ucraina, cetățenii cu dublă cetățenie care trăiesc pe teritoriul său sunt considerați cetățeni ruși și astfel îi protejează și în străinătate. Moscova acordă cetățenie nu numai rușilor care trăiesc dincolo de granițele sale, ci și cetățenilor tuturor fostelor republici sovietice care au devenit apatrizi ca urmare a dezintegrării imperiului. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice aproximativ 22-23 de milioane de ruși au rămas în afara granițelor Rusiei.