Noul proiect de lege a pensiilor prevede o dublare a acestora până în 2021 – 2022 printr-o nouă formulă de calcul a punctului de pensie, dar deficitul bugetului aferent va crește în consecință chiar și în estimările oficialilor din guvern.
Punctul de pensie a crescut, de la 1 iulie, cu 10%, ajungând la 1.100 lei. Conform planurilor guvernului, punctul de pensie va urca la 1.265 lei în 2019, iar în anul următor se va dubla. Asta arată informațiile cuprinse în proiectul pentru noua Lege a pensiilor, aflată în dezbatere până pe 8 septembrie, când va intra în procedură parlamentară. Dacă Legea va trece în actuala formă – cea pregătită de ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, și șeful PSD, Liviu Dragnea – pensiile ar trebui să se dubleze în 2020 față de valoarea din 2016. În esență, este vorba despre o Lege menită să „reașeze un sistem uriaș care a fost complicat de-a lungul anilor”, după cum declară Liviu Dragnea. Dar riscurile asociate sunt cele referitoare la dezechilibrarea masivă a bugetului de stat, fiind mai puțin clare sursele de finanțare pentru plata noilor pensii.
Principiile care stau la baza noii legi sunt de contributivitate (primești în funcție de cât ai cotizat de-a lungul anilor), egalitate (aceeași pensie pentru pensionarii cu aceeași vechime indiferent de momentul în care au ieșit la pensie), solidaritate socială (generațiile în activitate care susțin pensionarii vor fi susținute la rândul lor) și imprescriptibilitate (dreptul la pensie nu se poate prescrie). De asemenea, anii de studii superioare, inclusiv master și doctorat, vor fi luați în calcul la stagiul de cotizare, dar numai pentru perioada normală de studii (nu și anii repetați) și va fi luată în calcul o singură facultate, indiferent la câte a studiat persoana. În calcul vor intra și sporurile și primele încasate de-a lungul anilor. Pentru pensionarii care nu vor putea aduce acte privind sporurile primite între 1975 și 2001 se va acorda din oficiu un procent de mărire de 10%, iar cei care vor să își cumpere vechimea vor putea plăti și pentru mai puțin de cinci ani.
Ministrul Muncii a declarat că au existat trei formule de calcul a pensiei și, în urma simulărilor, a fost aleasă una dintre ele. „După ce am decis asupra formulei de calcul, cea care să elimine toate inechitățile care erau în legea pensiilor, automat a trebuit să facem simulări pe foarte multe dosare și am făcut pe toate dosarele pe care le aveam la Casa Națională de Pensii”, a declarat Olguța Vasilescu.
„Pensia va fi egală cu numărul de puncte X VPR, unde VPR-ul este valoarea punctului de pensie, valoarea punctului de referință, împărțit la 25 care este un parametru determinat de vechimea medie din ultimele patru legi ale pensiilor. VPR-ul va fi 1.875 la nivelul anului 2021, cât va însemna punctul de pensie atunci, împărțit la 25, adică 75 de lei”, explică Vasilescu, care arată că la 40 de puncte ori 75 rezultă o pensie de 3.000 de lei.
Deficitul va crește
Proiectul de lege estimează că statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii în 2022 cu 15 miliarde lei, adică la fel ca în 2016. Asta în condițiile în care se estimează încasări aferente pensiilor de 99,7 miliarde lei, mult peste cele de 58,9 miliarde lei în 2018. Majorarea încasărilor ar trebui să vină din creșterea salariilor în mediul privat, de la mediul brut de 4.527 lei cât este în prezent până la 5.737 lei. De asemenea, numărul de salariați este prognozat să crească cu 800.000, de la aproximativ 5,1 milioane în prezent până la 5,9 milioane în 2022.
„O societate modernă trebuie să își asume un standard mai bun de viață și pentru cei care au ieșit din activitatea profesională, dar care au contribuit unii mai mult, alții mai puțin, și pentru ca nivelul lor de trai să poată fi menținut în aceleași condiții și după pensionare. În evoluția firească a unei economii, pensiile trebuie să crească, la fel cum salariile trebuie și vor crește”, spune Adrian Mitroi, analist economic și profesor de finanțe comportamentale la ASE, care adaugă și că un nivel de trai bun pentru un pensionar înseamnă și un sistem de sănătate de calitate.
Problema pentru analiști este din ce bani vor fi acoperite toate aceste nevoi. Pentru cei 5,2 milioane pensionari a fost stabilit un buget de circa 62 de miliarde lei în 2018, cu o susținere de la buget de 7,4 miliarde lei. Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, arată că în primul semestru al anului deficitul bugetului de pensii a fost de 3,2 miliarde lei, mult sub cel de 6,3 miliarde lei din prima jumătate a anului trecut, diferența fiind susținută de încasările mai mari ca urmare a trecerii taxelor și impozitelor în sarcina exclusivă a angajatului.
Cum însă proiectul de lege nu cuprinde, în cele 67 de pagini, nicio referire la necesarul bugetului de asigurări sociale (unde sunt incluse pensiile) în 2021 sau 2022, analiștii nu pot face decât presupuneri. Estimări care arată că am putea ajunge la un buget de asigurări sociale de 140 miliarde lei, nu doar 115 cât a anunțat ministrul Muncii. Iar deficitul ar putea ajunge la 40 miliarde lei, peste estimarea de 15 miliarde lei a Olguței Vasilescu. „Dublarea pensiilor nu se poate face fără un deficit bugetar (structural) mai mare. Deja am depășit limita admisă de UE de 1% din PIB. Dublarea pensiilor nu se poate face fără datorie publică mai mare”, spune Cristian Păun, directorul executiv al Societății Române de Economie.
Evoluția economiei din ultimii ani a fost pozitivă pentru buget, inclusiv cu o revenire a numărului de salariați peste cel al pensionarilor. Datele Revisal arată că, la finele anului trecut, erau înregistrate 6,28 milioane contracte de muncă, dintre care 5,8 erau pe perioadă nedeterminată, iar 470.137 pe perioadă determinată. Din acest total, 5,52 milioane erau salariați activi, iar datele Revisal nu includ contractele de muncă ale funcționarilor publici sau ale celor din armată. Dacă situația pozitivă va continua, proiectul de lege are șanse de a fi implementat fără să arunce economia în colaps. Din păcate, economia are nevoie și de investiții, în special în infrastructură, pentru a putea crește în continuare, iar în acest sector nu vedem prea multe proiecte pe cale de a fi implementate.
„Dublarea pensiilor nu se poate face fără un deficit bugetar (structural) mai mare, deja am depășit limita admisă de UE de 1% din PIB”.
Cristian Păun, director executiv al Societății Române de Economie
„O societate modernă trebuie să își asume un standard mai bun de viață și pentru cei care au ieșit din activitatea profesională și pentru ca nivelul lor de trai să poată fi menținut în aceleași condiții și după pensionare”.
Adrian Mitroi, analist economic
(Articol publicat în ediția revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicația este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga țară.)