După doi ani la rând în care România a avut venituri bugetare ca pondere în PIB de sub 30%, procent care ne poziționa pe ultimul loc din Europa la acest capitol, în 2018 pragul de 30% ar putea fi depășit. Din rezultatele pe primul trimestru prezentate recent de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, dinamica veniturilor bugetare a fost de două cifre, fiind, cu excepția celei înregistrate în trimestrul I 2015, cea mai ridicată de după criza financiară din 2009.
La finele săptămânii trecute, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea de Primăvară a Grupului Băncii Mondiale (BM) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), la Washington, SUA. Duminică, 22 aprilie, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat, printr-un comunicat de presă, că Teodorovici a avut o întâlnire cu Poul Thomsen, directorul departamentului pentru Europa al FMI, dând asigurări că România își va respecta angajamentele asumate cu instituțiile financiare internaționale de a menține deficitul sub 3% iar măsurile luate în anul 2018 vor asigura atât pentru acest an cât și în viitor o creștere economică sustenabilă.
Potrivit comunicatului MFP, ministrul de resort a susținut că „România merge în direcția bună, reluându-și creșterea economică sustenabilă bazată pe investiții. Dinamica veniturilor bugetare din trimestrul I 2018 este superioară dinamicii anuale prognozate pentru produsul intern brut (11,4% comparativ cu 7,9%, creștere nominală a PIB) fiind, cu excepția celei înregistrate în trimestrul I 2015, cea mai ridicată post criză”.
De ce este importantă declarația ministrului și ce înseamnă?
Declarația ministrului a trecut aproape neobservată, presa limitându-se să prezinte doar că Teodorovici i-a asigurat pe reprezentanții instituțiilor financiare că România își va păstra angajamentul referitor la menținerea deficitului sub pragul de 3%.
Rămâne de văzut dacă până la finele anului autoritățile vor reuși să se încadreze sub acest prag, cert este însă că veniturile bugetare au crescut considerabil. Presiunea este însă foarte mare, întrucât cheltuielile au cunoscut o creștere mult mai accentuată decât cea a veniturilor.
Să revenim însă la declarația ministrului: “Dinamica veniturilor bugetare din trimestrul I 2018 este superioară dinamicii anuale prognozate pentru produsul intern brut (11,4% comparativ cu 7,9%, creștere nominală a PIB) fiind, cu excepția celei înregistrate în trimestrul I 2015, cea mai ridicată post criză”.
Până la apariția datelor privind execuția bugetară pe primele trei luni, care ar trebui să fie prezentată de MFP până la finele acestei săptămâni, suntem constrânși să ne limităm la anunțul făcut de Teodorovici și să analizăm datele execuției bugetare pe primele două luni.
Mai întâi vă prezentăm cum am stat la capitolul “venituri bugetare ca pondere în PIB” în ultimii 3 ani.
Conform datelor MFP referitoare la execuția bugetului general consolidat, în 2015 veniturile totale au fost de 233,55 miliarde de lei, iar PIB-ul în acel an s-a ridicat la 704,54 miliarde de lei. Asta înseamnă o pondere de 33,1% a veniturilor raportat la PIB.
În următorii doi ani, deși am avut creșteri economice record, veniturile totale ca pondere în PIB s-au situat sub pragul de 30%.
În 2016, veniturile totale au reprezentat doar 29,4% din PIB, iar în 2017 acestea au ajuns la 29,9%.
În primele două luni ale acestui an, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat venituri tot mai mari la bugetul consolidat.
De exemplu, în ianuarie, conform execuției bugetului general consilidat, veniturile totale au consemnat o creștere de 16,8% față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 22,42 miliarde de lei.
La finele lunii februarie, veniturile totale s-au cifrat la 42,3 miliarde de lei, cu 21,3% mai mari decât cele raportate în aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile cresc, cresc …
Deși Finanțele raportează venituri record, cheltuielile consemnează un ritm de creștere mult mai accentuat.
La finele luni februarie, dacă veniturile erau mai mari cu 21,3%, cheltuielile au crescut cu 38,5%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
În loc de concluzie
Cel mai probabil, în acest an autoritățile vor reuși să depășească pragul de 30% a veniturilor ca pondere în PIB, însă riscurile ca deficitul să depășească nivelul de 3% sunt uriașe. Printre cele mai importante sunt de enumerat următoarele: creșterea cheltuielilor cu pensiile, care vor crește de la 1 iulie, cheltuielile pentru personalul bugetar.
O soluție pentru creșterea veniturilor o reprezintă atragerea cât mai multor fonduri europene puse la dispoziția României. În primele două luni, conform execuției bugetare, sumele primite de la UE s-au depășit 3,13 miliarde de lei față de doar 131,4 milioane de lei, fonduri atrase în perioada ianuarie-februarie 2017.