Ocupanţii primelor 10 poziţii din Top 300 Capital controlează un total al averilor de 5,8 miliarde de euro (6,5 miliarde de dolari), adică peste jumătate din Produsul Intern Brut al Albaniei, cifrat la 11,54 miliarde de dolari, conform site-ului CIA.
Cel mai bogat dintre cei 10 români este Ion Ţiriac, cu o avere de 1,5 miliarde de euro (1,6 miliarde de dolari), iar cel mai "sărac", Gheorghe Becali, cu 300-350 milioane de euro (330-400 milioane de dolari).
Să nu uităm, cele două echipe au înfruntat în grupă ţara gazdă, Franţa, având ca lider al bogăţiei pe Liliane Bettencourt, acţionarul principal al gigantului de cosmetice L'Oreal. Aceasta deţine, potrivit Topului Forbes, o avere de 36,1 miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât PIB-ul Albaniei şi reprezentând 20% din cel al României.
Au şi albanezii un Top 10 al celor mai bogaţi oameni din ţara lor, dar fiind ei un popor mai discret, nu multă lume ştie ce avere controlează fiecare.
Dintre cele două adversare de astăzi, România este superioară economic. Are un PIB raportat la puterea de cumpărare per capita de 20.800 dolari, aproape dublu faţă de nivelul Albaniei – de 11.900 dolari.
Din puţinii bani pe care îi vehiculează, albanezii cheltuiesc o mare parte (82,1% din PIB) pe consumul casnic şi alocă foarte puţin economisirii (16,8% din PIB). Românii au un consum casnic de 68% din PIB şi un grad de economisire de 24,4% din PIB, cote mai apropiate de cele ale statelor dezvoltate.
Ştiţi povestea cu "România e o ţară înapoiată tehnologic, dovadă că agricultura absoarbe o pondere mare din forţa de muncă (28,3%)"? Într-adevăr, ponderea e colosală în raport cu Franţa, unde aceasta atinge abia 3%. Dar foarte mică faţă de Albania, unde nivelul se ridică la 41,8%.
România exportă de 54,5 miliarde de dolari anual, către o paletă mai diversă de ţări de destinaţie (Germania atrage 19,6% din total, Italia 12,1%, Franţa 6,9% etc). Printre mărfurile vândute peste hotare se regăsesc maşini şi echipamente, produse asamblate, produse chimice. Albania însumează exporturi de numai 1 miliard de dolari, cea mai mare parte (peste 45%) direcţionate către Italia.
Importurile Albaniei abia ating 3,6 miliarde de dolari, principal ţară parteneră fiind tot Italia, cu 35,4% din total. România realizează importuri de peste 63 miliarde de dolari, sumă în care ponderea cea mai mare o deţine Germania (19,2%), urmată de Italia (10,9%).
Aşadar, schimburile comerciale efectuate de adversarii din această ţară sunt mult mai mici decât ale noastre şi în mare parte dependente de italieni, vecinii lor de peste Marea Adriatică.
Şi totuşi există un capitol la care albanezii stau mai bine decât noi: la ei numai 14,3% din populaţie trăieşte sub limita de sărăcie stabilită de standardele internaţionale, în timp de 22,4% dintre români coboară sub acest prag, potrivit estimărilor pe 2012, publicate pe site-ul CIA.
Şi un capitol la care ne asemănăm: numărul de telefoane mobile îl depăşeşte pe cel al locuitorilor. Albania are 3,4 milioane de terminale la 3 milioane de locuitori, iar România 22,9 – milioane de telefoane mobile la o populaţie de 21,6 milioane.
În schimb, dacă 100% din populaţia României are acces direct la apă potabilă, în Albania procentajul este de numai 83,6%.
Până acum, la fotbal, stăm mai bine decât ei în întâlnirile directe. Din 16 meciuri disputate cu Albania, România a câştigat 11, a făcut trei egaluri şi a pierdut de două ori, având un golaveraj de 41-9. Albanezii nu au performanţe la acest sport, până acum au făcut mai mult figuraţie în grupele preliminarii ale campionatelor mondiale şi europene.
