"Gradul de încasare la Bucureşti este de este 95%. Deci există şi obligaţia morală să le asigurăm agentul termic pentru că este cel mai înalt grad de încasare din ţară. (…) La Bucureşti, în ultimii ani, investiţiile au tins spre zero. Din cei 3.000 de kilometri de reţea de transport, doar 8% sunt reabilitaţi, peste 70% din reţea este mai veche de 40 de ani, şi-a depăşit durata de viaţă. Nu este nicio surpriză în aceste condiţii că există un risc real ca în această iarnă să nu se asigure continuitatea alimentării cu energie termică a populaţiei", a explicat Dumitraşcu.
În opinia sa, prima cauză pentru care termia este în colaps, în România, nu doar în Bucureşti, este sistemul de reglementare ineficient. "În ultimii ani nu s-a înţeles ce înseamnă cogenerarea de înaltă eficienţă şi de ce subvenţionăm acest sistem. La nivel naţional există un mecanism agreat de ANRE prin care o parte din costurile aferente zonei de producţie de energie, zona de cogenerare, se descarcă pe MW-ul termic. În Bucureşti, MW-ul termic reglementat costă 216 lei, iar MW-ul electric în bugetul ELCEN este 170 de lei. Peste tot, de aici până la Atlantic, MW-ul termic este mai ieftin decât cel electric. Altfel nu ar fi nimeni nebun să promoveze cogenerarea ca soluţie", a precizat reprezentantul RADET.
Potrivit lui Dumitraşcu, trebuie să se lucreze cu reglementatorul, astfel încât cogenerarea să fie repusă în matca ei firească. "Altfel, este un sector în care populaţia începe să-şi piardă încrederea că ar fi o soluţie de viitor, cu toate că marile oraşe ale Europei acceptă sistemul centralizat de termoficare ca o soluţie eficientă", a adăugat Gabriel Dumitraşcu.
SURSA: Agerpres
