Dumitru Buzatu, un simplu suplinitor de limba rusă
Cine este, de fapt, Dumitru Buzatu? CV-ul lui, accesibil exclusiv pe pagina web a Camerei Deputaților, prezintă lacune semnificative. Nu se specifică data la care Buzatu a început facultatea. Nu aflăm de aici nici data la care a devenit profesor titular sau când și-a inițiat cariera politică.
Cu siguranță, Dumitru Buzatu a ales să nu dezvăluie aceste detalii. Cariera lui include aspecte pe care nu era mândru să le evidențieze. Deși era cunoscut că are o carieră de profesor, puțini știau că de fapt a fost doar timp de doi ani cadru didactic titular.
După finalizarea stagiului militar, Buzatu a ocupat funcția de suplinitor pentru limba rusă timp de peste zece ani, într-un sat din comuna sa natală, Ruginoasa, Mai precis, în localitatea Vascani. Ulterior, la vârsta de 31 de ani, s-a înscris la Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Odată cu absolvirea facultății, Buzatu a avansat în cariera sa profesională și a devenit profesor titular de științe socio-umane. A început acest parcurs la un liceu din Târgu Neamț, continuând ulterior la Liceul „Emil Racoviță” și Liceul „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui.
Prin urmare, conform afirmațiilor fostului său coleg, ziaristul de la revista Timpul, Ovidiu Șimonca, dacă Buzatu a absolvit facultatea în 1990, acesta a fost profesor titular doar pentru o perioadă de doi ani, deoarece în 1992 a intrat în funcția de deputat.
După ce nu a mai activat în calitate de parlamentar, Buzatu a ocupat funcțiile de vicepreședinte și ulterior de președinte al Consiliului Județean Vaslui. Deși nu a mai predat, a păstrat catedra de la Liceul „Emil Racoviță” timp de 28 de ani.
Fostul prefect al Vasluiului, Ioan Țibulcă, este nașul lui Buzatu
Informațiile despre copilăria lui Dumitru Buzatu și parcursul său educațional sunt destul de limitate. Se știe că s-a născut în 1955, în Ruginoasa. Tatăl său, un cioban priceput, îl implica uneori în activitățile cu oile. Dincolo de aceste detalii, puține sunt cunoscute despre acea perioadă din viața sa.
El a frecventat școala din comuna sa și ulterior a urmat liceul în Pașcani. În jurul anului 1973, a fost recrutat în armată și, după ce s-a întors acasă, a lucrat o perioadă ca cioban la oile tatălui său. Ulterior, s-a orientat către învățământ și a început să lucreze ca suplinitor de limba rusă în comuna sa natală, mai precis în satul Vascani, pentru o perioadă de peste 10 ani.
Până la vârsta de 31 de ani, Dumitru Buzatu a lucrat ca lucrător necalificat în domeniul învățământului. Abia la această vârstă, în anul 1986, a susținut examenul de admitere la facultate.
Dumitru Buzatu era apropiat de oamenii din comuna sa natală. Aceasta se poate observa și din faptul că a decis să își organizeze nunta acolo, alături de senatoarea Gabriela Crețu. La eveniment, naș i-a devenit chiar Ioan Țibulcă, fostul prefect al Vasluiului.
„Eu l-am cununat la Biserică, cu preot, la Biserica din satul meu, la Vascani. A fost profesor și în sat la noi, cu liceu și apoi a fost mutat la Târgu Neamț. A făcut armata, iar după aceea a fost numit profesor”, declarat Ioan Țibulcă pentru vremeanouă.ro.
Jurnalistul Ovidiu Șimonca povestește despre colegul Dumitru Buzatu
Cu privire la anul absolvirii Facultății de Istorie-Filozofie, există o lipsă de claritate. Deși monografia Liceului „Mihail Kogălniceanu” indică anul 1988 ca fiind momentul finalizării studiilor, un fost coleg de facultate contestă această informație și pare să ofere detalii mai credibile decât cele prezentate de profesorul Ionescu în respectiva lucrare.
Ovidiu Șimonca, jurnalist la cunoscuta revistă din Iași, Timpul, a relatat în urmă cu câteva luni că a fost coleg cu Dumitru Buzatu. Conform spuselor sale, Buzatu a contribuit la primul număr al ziarului „Opinia Studențească” în decembrie 1989 și a absolvit facultatea în 1990.
„Am fost colegi de facultate, el cu un an mai mare. A făcut parte din vestitele redacții studențești de la Iași, „Dialog” și „Opinia studențească”. El era la „Dialog”, grupul acela formidabil cu Luca Pițu, cu Liviu Antonesei, cu Alexandru Călinescu, cu Andrei Corbea Hoișie, cu Dan Petrescu, dacă am uitat pe cineva, cer scuze.
A fost în caseta redacțională a primului număr al „Opiniei studențești”, scos pe 24 decembrie 1989. Ca student, era bonom, prietenos și „de gașcă”.
A terminat facultatea în 1990 și s-a întors acasă, dorindu-și – așa spunea – să-i învețe pe tineri istoria adevărată, nepervertită de comuniști. În 1990, s-au deschis multe posturi de profesor, nu mai era o problemă să obții o catedră în municipii reședință de județ, cum era și Vasluiul”, a transmis Ovidiu Șimonca.
Astfel Buzatu a fost prins cu minciuna, deoarece susținea că a început facultatea în 1984, probabil dorind să ascundă faptul că și-a înceut studiile superioare abia la vârsta de 31 de ani.
Ovidiu Șimonca nu înțelege transformarea lui Buzatu
Ovidiu Șimonca a relatat că s-a întâlnit cu Dumitru Buzatu după absolvirea facultății, dar politicianului nu îi plăcea să discute despre perioada studenției.
„În interviurile pe care le-am făcut (sau încercat) cu el era plat, plicticos și, în general, nu răspundea la acuzele împotriva PSD, mă trimitea la conducere. Ne-am întâlnit, pe la jumătatea anilor 1992, în tren.
Uneori, pe atunci, deputații mai mergeau și cu trenul. Drumul era lung de la București până la Vaslui și Iași, am căutat să-l aduc la amintirile din facultate, dar părea crispat, morocănos și cu gândurile în altă parte.
Cred că mi-a spus să-l scuz, că vrea să doarmă, să moțăie pe un scaun la clasa I. Nu l-am mai văzut, cred, de 18-20 de ani. Iar acum aflu că este arestat. Că a fost prins luând mită. Unde s-a produs ruptura? Să fi fost atât de hămesit de bani?
Cum, dintr-un student bonom care scria bine în presa studențească ieșeană să fi devenit rapacele bandit de azi? Banii i-au luat mințile? Când a izbucnit în el structura de mafiot?
Un student haios devenit o jigodie. Un tânăr de treabă ajuns o otreapă. Sunt curios cum se ajunge aici: cum puterea nefastă a banilor poate perverti un june care își dorea – luase și post de profesor – să-i învețe pe copii și adolescenți istoria adevărată”, a povestit jurnalistul Ovidiu Șimonca, pe Facebook.
