Încă o încercare de electrificare a locuinţelor din România care nu beneficiază de energie electrică a eșuat
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, din anul 1950 au fost implementate șapte planuri de electrificare a tuturor imobilelor din România care nu dispuneau de energie electrică. Anul trecut, a fost lansat al optulea program de electrificare, derulat prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a gândit un program care include vouchere de 10.000 € pentru 60.000 de beneficiari şi care ar trebui să se rezolve o mare parte a acestei probleme. Programul MIPE înseamnă 600 de milioane de euro, deşi conform estimărilor AEI, cu doar 27 de milioane de euro s-ar finaliza electrificarea tuturor caselor fără energie electrică din România. Este adevărat că acest program ia în considerare şi amplasarea de panouri fotovoltaice pentru consumatorii vulnerabili.
Dar ca de obicei în România, programele nu sunt pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine trebuie”, a declarat acesta.
În luna aprilie 2024, AEI a prezentat rezultatele unei inventarieri a locuințelor care nu sunt racordate la rețeaua de energie electrică din România. Această acțiune a fost realizată în colaborare cu Ministerul Energiei și a dus la întocmirea „Registrului Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România” (RENGEER). Conform acestui registru, au fost identificate 5.494 de gospodării fără acces la energie electrică, care sunt locuite de un total de 11.611 persoane, dintre care 4.777 au sub 18 ani.
„Îngrijorător este faptul că 87% din casele fără energie electrică nu au cadastru, ceea ce face dificilă abordarea instituţională a rezolvării acestei probleme, 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană şi gospodărie în România, aşadar chiar şi racordarea acestora la o reţea de distribuţie ar face dificilă plata energiei electrice consumată, în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% nu există drumuri de acces”, a mai spus sursa citată.
Membrii AEI au efectuat vizite pe teren
Conform aceleași surse, membrii AEI care au efectuat vizite în teren au observat că aproape toate casele neelectrificate din România nu se încadrează în categoria clienților selectați care vor beneficia de vouchere.
Aceasta se datorează faptului că cerințele de eligibilitate nu au luat în considerare faptul că aceste locuințe nu dispun de o instalație de utilizare a energiei electrice, iar, prin urmare, costurile necesare pentru realizarea acesteia nu sunt eligibile.
„Aceste locuinţe nu au prezentat interes în primul rând pentru că accesul este dificil, ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare. Lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. Mulţi din aşa-zişii consumatori vulnerabili de energie sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situaţia de a nu-şi putea plătii facturile.
Conform listei oficiale a consumatorilor vulnerabili, în fiecare sat parcurs, am identificat cel puţin jumătate din sat ca fiind consumatori vulnerabili, în timp ce consumatori care nu au deloc energie sau cei care se debranşează sau sunt debranşaţi de la sistemele de energie electrică pentru că nu-şi pot plăti facturile nu se găsesc pe lista vulnerabililor”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Acesta susține, de asemenea, că voucherele de 10.000 de euro destinate dotării locuințelor cu panouri fotovoltaice au generat „un adevărat miraj pentru afaceriştii români, având în vedere că este o sumă mai mult decât generoasă (cheltuielile medii cu o astfel de instalaţie fiind de cel mult 5000 euro), aducând câştiguri de 300.000.000 euro per întregul proiect”.
„Mecanismul de selecţie al firmelor care vor fi declarate câştigătoare a fost unul halucinant: raportul între profitul firmei şi cifra de afaceri. Astfel firme cu 1 angajat şi autorizate ANRE de doar 1 an, cu un profit de 3.895 lei şi o cifră de afaceri de 100 lei, ar urma să încaseze 10.000.000 euro”, a explicat Dumitru Chisăliţă.
Abordare „defectuoasă” în conceperea programului de finanţare pentru instalarea panourilor fotovoltaice
Preşedintele AEI subliniază că abordarea „defectuoasă” în conceperea programului de finanţare pentru instalarea panourilor fotovoltaice destinate consumatorilor fără energie şi celor vulnerabili, precum şi criteriile de selecţie a firmelor câştigătoare, au dus la apariţia unor companii care au o probabilitate minimă de a finaliza proiectele la calitatea şi în termenul stabilit, respectiv septembrie 2025.
Asociaţia Energia Inteligentă solicită premierului României suspendarea Programului PNRR, reluarea acestuia după elaborarea unui Ghid care să asigure sprijinul clienţilor „cu adevărat vulnerabili” (casele fără acces la energie electrică, clienţi care se confruntă cu o reală sărăcie energetică) şi acordarea voucherelor clienţilor astfel încât suma de 10.000 de euro să fie utilizată pentru instalarea de sisteme de 10 kW sau mai mult. Aceasta ar permite stabilirea unei concurenţe între firmele instalatoare şi ar asigura îndeplinirea unor criterii calitative minime privind echipamentele instalate.
