Dumitru-Dorin Prunariu, primul român în spațiu, în instanță pentru apărarea onoarei sale
Dumitru-Dorin Prunariu, personalitate marcantă a științei românești și primul român care a zburat în spațiu, traversează un moment dificil din cariera sa, după ce a fost sancționat de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI). Prunariu a demarat o acțiune în justiție împotriva acestei decizii, care include restricții severe și acuză Ministerul Cercetării de nereguli în evaluarea cazului său.
Motivul acțiunii lui Prunariu
În 2023, un raport al Corpului de Control al Ministerului Cercetării a identificat un presupus conflict de interese, acuzându-l pe Prunariu că a deținut concomitent funcții ce ar fi favorizat accesul la informații strategice. Acesta a fost acuzat că, în calitate de director SP2 infrastructură în cadrul Agenției Spațiale Române (ROSA), a avut legături directe cu Asociația Română pentru Tehnologie și Industrie Spațială (ROMSPACE), care ar fi beneficiat de finanțări din programul STAR coordonat de ROSA.
Potrivit raportului, această situație ar fi încălcat Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetare. În consecință, Consiliul Național de Etică a decis:
- Suspendarea dreptului de a ocupa funcții de conducere în domeniul cercetării timp de trei ani;
- Interdicția de a accesa fonduri publice destinate cercetării pentru aceeași perioadă.
Poziția singurului cosmonaut român Dumitru Prunariu
Astronautul neagă categoric orice implicare în activități neetice, susținând că decizia Consiliului este abuzivă și nefondată. Prunariu afirmă că nu a fost invitat să-și prezinte punctul de vedere înainte ca sancțiunea să fie pronunțată și că raportul conține numeroase erori.
Dumitru Prunariu a spus că „se afirmă că sunt asociat în asociatia ROMSPACE, nefiind în fapt niciodată asociat (vezi extrasul atasat din Registrul asociațiilor). Se afirmă chiar că am fondat ROMSPACE (pag. 9 din decizie). În ROMSPACE am devenit doar angajat din 2013, conform CIM atasat, an în care am și ieșit din orice poziție în programul STAR, desfășurat în perioada 2012-2019, iar înainte de a avea vreun raport de muncă cu ROMSPACE am ieșit și din Consiliul Științific al ROSA (totul poate fi documentat).”, a într-o reacție pentru G4Media.ro.
În sprijinul afirmațiilor sale, Prunariu a depus documente oficiale care demonstrează că, în perioada analizată, nu a avut nicio atribuție de decizie privind alocarea fondurilor către ROMSPACE.
Prunariu consideră situația drept o luptă pentru controlul domeniului aerospațial
Prunariu consideră că sancțiunile împotriva sa sunt parte a unei strategii deliberate de eliminare a specialiștilor experimentați din industria aerospațială românească. El acuză existența unor grupuri de interese care încearcă să controleze proiectele și finanțările din domeniu, în detrimentul valorilor și performanțelor autentice.
Cariera impresionantă a lui Dumitru Prunariu
În 1981, Dumitru-Dorin Prunariu a intrat în istorie devenind primul român care a ajuns în spațiu, în cadrul misiunii comune româno-sovietice Soiuz-40. Misiunea sa de aproape 8 zile a reprezentat un moment de mândrie națională și a deschis calea pentru colaborări internaționale în domeniul aerospațial.
După întoarcerea sa, Prunariu a ocupat numeroase poziții prestigioase, inclusiv președinția Agenției Spațiale Române, precum și roluri în cadrul organizațiilor internaționale din domeniul aeronauticii. În plus, a promovat constant educația STEM și dezvoltarea științifică în România.
Cu toate acestea, situația actuală îi pune la încercare reputația construită pe parcursul unei cariere de decenii.
Procesul în instanță și implicațiile pe termen lung
La Curtea de Apel București, Dumitru Prunariu și echipa sa juridică încearcă să anuleze sancțiunile, aducând în discuție:
- Lipsa de transparență și imparțialitate a anchetei;
- Lipsa notificării oficiale înainte de aplicarea sancțiunii;
- Dovezi clare că nu a fost implicat în procesul de decizie financiară al programului STAR.
De asemenea, avocații săi au atras atenția asupra faptului că normele de integritate invocate au fost interpretate eronat de CNECSDTI.
Verdictul instanței va avea impact nu doar asupra carierei și reputației lui Prunariu, ci și asupra întregii comunități științifice din România. Dacă decizia Consiliului va fi confirmată, aceasta ar putea descuraja implicarea altor experți de calibru în proiectele naționale.
Pe de altă parte, un verdict favorabil pentru Prunariu ar putea pune sub semnul întrebării integritatea și profesionalismul organismelor de control din domeniul cercetării românești.
