Potrivit şefului Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, Dorian Dumitru, hidrologii nu au prognozat, pentru Galaţi, o creştere a cotei pentru următoarele şapte zile, astfel încât să se depăşească cota de inundaţie de 600 centimetri. 

AFDJ Galaţi a emis un aviz către navigatori prin care acestora li se interzice să circule cu viteză, pe sectorul românesc al Dunării. 

„Toţi armatorii au obligaţia să instruiască comandanţii de nave şi convoaie aflate în marş astfel încât navigaţia să se desfăşoare cu viteză redusă, până la limita de navigabilitate, fiind interzisă producerea de valuri sau efecte de sucţiune în scopul protejării malurilor şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Totodată, navele aflate în staţionare au obligaţia de a lua măsuri sporite de siguranţă pentru evitarea producerii unor evenimente de navigaţie", se arată în avizul AFDJ, citat de Agerpres.

Şeful AFDJ Galaţi a precizat că, preventiv, gurile de scurgere în Dunăre a apei pluviale de la Dana 16 din dreptul Poliţiei de Frontieră Galaţi au fost obturate cu cepuri din lemn, pentru ca apa fluviului să nu refuleze pe uscat. 

Totodată, şeful AFDJ Galaţi spune că atât cotele dar şi debitul Dunării – 11.100 mc/secundă faţă de media multianuală a lunii martie, de 6.700 mc/s -, pun probleme legate de sistemul de semnalizare, unele balize fiind antrenate de curenţi şi mutate de la locurile lor. La acest lucru contribuie şi resturile vegetale dar şi PET-urile care plutesc pe Dunăre. Pentru a le strânge, AFDJ acţionează pe raza danelor aflate în folosinţă, navigatorii strângând, din bărci, gunoaiele de la suprafaţa apei, acţiune desfăşurată şi ca urmare a avertismentelor primite din partea Gărzii de Mediu Galaţi. 

Cea mai mare cotă a Dunării s-a atins, la Galaţi, în 5 iulie 2010, când nivelul fluviului a ajuns la 677 de centimetri, cu 77 centimetri peste cota de inundaţie. În 2010 cartierul Valea Oraşului aflat pe malul Dunării a fost protejat de revărsarea fluviului cu un dig din saci cu nisip, lung de 4,5 kilometri şi cu o înălţime de 1,5 metri, iar pe două străzi din Port s-au instalat hidrobaraje. Digul a rezistat viiturii, deşi autorităţile locale erau pregătite să evacueze aproximativ 8.000 de oameni din zona Portului. Apa a inundat atunci Faleza Dunării, dar şi danele Şantierului Naval, înregistrându-se pagube de milioane de euro.