Adunările generale ale acţionarilor SIF-urilor s-au lăsat cu scandaluri legate de alegerile pentru consiliile de administraţie şi de drepturile de vot ale investitorilor, acuzaţi că ar acţiona concertat.
Pragul de deţinere de la Societăţile de investiţii financiare (SIF) este o problemă din ce în ce mai mare pentru acţionari. Menite să risipească temeri legitime, pragurile au dat posibilitatea de a decide în mod unitar (şi în defavoarea acţionarilor minoritari) asupra activităţii respectivelor instituţii, pentru a servi în final puterii discreţionare a unor conduceri aflate în post de mai bine de un deceniu. Lucru observat cel mai uşor în cadrul ultimelor adunări generale ale acţionarilor (AGA), când au fost suspendate drepturile de vot ale mai multor investitori, sub prezumţia acţiunilor concertate. Suspiciunile faţă de deciziile conducerilor au fost întărite şi de participarea respectivelor persoane pentru un nou mandat în consiliile de administraţie.
Cea mai clară situaţie de acest gen a fost la SIF Banat-Crişana (SIF1), unde conducerea a suspendat dreptul de vot pentru deţinătorii a aproximativ 20% din acţiuni, pe motiv că votează la fel având aceleaşi interese. Printre investitorii cu drepturile suspendate se găsesc şi fonduri de investiţii străine, bănuite de acţiuni concertate cu Banca Transilvania. Grupul considerat a se fi format în jurul Băncii Transilvania ar fi avut 17,5% din voturi, dar în final a rămas cu doar 1%. Din cauza suspendărilor, cvorumul necesar validării AGA nu a fost întrunit în prima zi, fiind necesară o nouă şedinţă, iar numărul total de voturi exprimate s-a ridicat la doar 16,5% din totalul acţiunilor SIF1.
Majoritatea membrilor CA au reuşit să se realeagă
Criza prin care a trecut piaţa de capital în 2008 a dus la creşterea nemulţumirilor investitorilor, legate de administrarea SIF-urilor. Cele cinci societăţi sunt în continuare cele mai importante de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în primul rând din cauza numărului de titluri libere la tranzacţionare, dar şi prin portofoliul de active deţinute. Chiar şi după scăderea de anul trecut, SIF-urile au active totale de peste 1,1 miliarde euro, cifră atractivă pentru orice administrator şi, implicit, pentru obţinerea unui reprezentat în CA.
Cu excepţia SIF Oltenia, celelalte SIF-uri şi-au ales în urmă cu o săptămână membrii consiliului pentru următorii patru ani. În cea mai mare parte, conducerea SIF1 a rămas aceeaşi, singura excepţie fiind alegerea lui Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, în Consiliul de Administraţie. „Am avut impresia că asist la o adunare generală comunistă, în care prezentarea situaţiilor financiare de anul trecut a fost lipsită de detalii legate de activitate şi în totală lipsă de respect faţă de acţionari“, spune Octavian Radu, proprietarul grupului de firme RTC şi acţionar al SIF-ului, care a şi candidat, fără succes, pentru un loc în CA al Banat-Crişana.
Unul dintre principalele reproşuri aduse conducerii este deprecierea cotaţiei de peste 80% de anul trecut, scădere mai mare decât cea a pieţei în ansamblu. De asemenea, înregistrarea profitului a fost posibilă numai după ce Ministerul Finanţelor a permis înscrierea deprecierii activelor într-un cont special, fără a mai fi nevoie de provizionarea acestora. În cazul SIF1, veniturile din activitatea curentă au scăzut cu peste 30% faţă de 2007, ajungând până la 124,5 milioane lei, iar profitul net s-a diminuat cu circa 22%, până la 95,4 milioane lei. SIF Moldova (SIF2) a evoluat mult mai bine, cu un rezultat net în creştere cu 43%, până la 93,9 milioane lei, şi venituri mai mari cu 15%, până la 141,2 milioane lei. SIF Transilvania (SIF3) şi-a micşorat profitul cu numai 14%, până la 94,6 milioane lei, în ciuda scăderii veniturilor cu peste 25%, până la 145,7 milioane lei.
SIF Muntenia (SIF4) este cealaltă instituţie în care un nou membru al CA vine din sistemul bancar, mai exact Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al băncii UniCredit Țiriac. Muntenia, societatea cu cele mai mari active imobilizate, de 1,4 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, a înregistrat o creştere a veniturilor din activitatea curentă de aproape 48%, până la 199,6 milioane lei, şi un profit în creştere cu 3 milioane lei, până la 89,6 milioane lei. În cadrul AGA a fost aprobat şi nivelul dividendelor aferente anului trecut, acesta ridicându-se la 0,04 lei pe acţiune.
Piaţa nu este încă influenţată de disensiuni
Cele mai valoroase dividende vin însă de la SIF Oltenia (SIF5), societate care nu a avut alegeri la recentele AGA. Astfel, SIF5 va oferi dividende de 0,06 lei pe acţiune, mult peste nivelul de 0,03 lei de la SIF Banat-Crişana şi SIF Transilvania şi mai mari şi decât cele de la SIF Moldova, de 0,045 lei. Titlurile SIF Oltenia au fost şi printre cele mai tranzacţionate din ultimul timp, săptămâna trecută reuşind şi o şedinţă cu o valoare de tranzacţionare record pentru acest an, de 12,3 milioane lei. Aceasta, în ciuda rezultatelor slabe de anul trecut, cu o scădere de 35% a veniturilor, până la 122,2 milioane lei, şi a micşorării cu 18% a rezultatului net, până la 87,6 milioane lei.
Scandalul legat de anularea drepturilor de vot de la SIF1, unde acţionarii au ameninţat inclusiv cu deschiderea unor procese în instanţă în cazul în care nu va fi convocată o nouă AGA, a influenţat mai puţin piaţa, cel puţin până în prezent. Evoluţia ascendentă a cotaţiilor din ultimele două luni a trecut pe profit deţinătorii de SIF-uri, comparativ cu sfârşitul lui 2008. „Noi am recomandat investitorilor cumpărarea de SIF-uri pe termen scurt la începutul lunii aprilie, titlurile financiare fiind considerate atractive în această perioadă de revenire a bursei“, spune Răzvan Paşol, preşedintele Intercapital Invest. Discuţia referitoare la eliminarea sau majorarea pragului de deţinere va fi însă reluată în perioada următoare, ceea ce va duce la noi discuţii şi pe seama drepturilor de vot.
«Am avut impresia că asist la o adunare generală comunistă, fără detalii legate de activitate şi în totală lipsă de respect faţă de acţionari.»
Octavian Radu, acţionar, SIF Banat-Crişana
Creşteri masive
Cu excepţia SIF Muntenia, care a crescut doar aproximativ 4% în primele patru luni ale anului, toate celelalte SIF-uri înregistrează creşteri surprinzătoare. Campioana aprecierilor este SIF Banat-Crişana, care, în ciuda recentelor probleme din AGA, a urcat cu 76% faţă de finele anului trecut, ajungând până la o cotaţie de 0,92 lei pe acţiune. SIF Muntenia o urmează cu o creştere de circa 61%, şi SIF Moldova cu o majorare de 38%, ajungând până la 0,735 lei pe titlu.
SIF Oltenia
Valoarea tranzacţiilor zilnice cu acţiuni ale SIF Oltenia au înregistrat, săptămâna trecută, un record pentru anul în curs, cu un total de 12,3 milioane lei. Cotaţia SIF Oltenia a crescut cu aproximativ 46% în primele patru luni ale anului
