Dacă se discută despre o amnistie fiscală care ar legaliza averile clandestine, de ce nu ar putea fi regularizată şi situaţia celor care au ocolit, dintr-un motiv sau altul, plata CAS?
În 2009, bugetul de pensii înregistra un deficit de 1,75 miliarde de euro. În 2010, se estimează că „gaura“ ar putea ajunge până la 2,5 miliarde de euro. Un inginer din Bucureşti, cititor al revistei Capital, crede că a găsit o soluţie prin care să fie rezolvată cel puţin o parte a problemelor financiare cauzate de criza sistemului public de pensii: „Toate persoanele, cu sau fără carte de muncă, care în perioada 1990-2010 nu şi-au achitat contribuţia socială pentru pensie ar trebui să aibă dreptul temporar de a plăti retroactiv. Bineînţeles, valoarea contribuţiilor va fi indexată şi adusă la nivelul actual“, explică Septimiu Voina.
Având în vedere că există circa 2,5 milioane de persoane în această situaţie, dacă numai 10% din ele ar plăti retroactiv contribuţiile aferente la nivelul salariului minim, bugetul ar încasa circa 150 de milioane de euro pentru fiecare an regularizat (cam 600 de euro/contribuabil/an). Cum „golurile“ de vechime sunt, cu siguranţă, mai mari de un an pe individ, cum mulţi ar putea dori să contribuie pentru sume mai mari şi cum numărul celor care ar dori să-şi regularizeze situaţia ar putea fi mai mare, s-ar putea ajunge, în varianta optimistă, la încasări de ordinul miliardelor de euro.
Câtă priză ar avea măsura?
Pentru unii experţi, propunerea sună absolut normal. „Nu văd de ce nu s-ar adopta o astfel de măsură. Până la urmă, participarea la sistemul public de pensii este, pentru mulţi oameni, o opţiune“, crede Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate, Founding Partner la Biriş Goran. Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, vede, la rândul său, un oarecare potenţial al acestei idei. „Trebuie, oricum, făcute nişte calcule pentru a vedea dacă nu există riscul apariţiei unor şocuri în sistem. Dar, în principiu, dacă sumele sunt actualizate şi vin bani în plus la buget, de ce nu? Şi aşa, foarte mulţi primesc acum pensii în România fără să fi contribuit“, arată el.
O problemă ar putea fi, totuşi, numărul celor care ar dori şi ar şi avea banii necesari să-şi plătească retroactiv CAS. „Cred că vor fi doar unele cazuri particulare“, crede Biriş. „Nu văd, realist vorbind, prea mulţi români care să se înghesuie să dea bani pentru un beneficiu viitor. Nu e în gena noastră“, spune şi Pogonaru.
Alternativa pensiilor private
Ioan Cindrea, vicepreşedinte al Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor şi fost secretar de stat în Ministerul Muncii, respinge ferm ideea. „Nicăieri în lume nu se poate plăti retroactiv pentru vechime. Orice persoană are dreptul să încheie un contract de asigurări sociale, dar trebuie să achite contribuţiile la acel moment. În plus, chiar dacă suma care s-ar încasa ar fi importantă, nu ar fi esenţială pentru echilibarea bugetului de pensii“, spune el. Politicianul este de acord, însă, cu regularizarea situaţiei celor care au lucrat cu carte de muncă, dar cărora angajatorul nu le-a plătit CAS.
Nici analistul economic Liviu Voinea nu crede în viabilitatea măsurii. „Economia nu iese din situaţia în care se află pe baza unor idei miraculoase, ci implementând legislaţia deja existentă şi eliminând risipa“, afirmă acesta. Voinea consideră că propunerea este greu de aplicat din punct de vedere practic şi că există riscul ca, în schimbul avantajelor obţinute pe termen scurt, să fie adâncită pe termen lung criza sistemului de pensii. „Gândiţi-vă ce ar însemna două milioane de pensii în plus“, arată el.
Suporterii „amnistierii CAS“ spun, însă, că în România oricum se plăteşte o pensie minimă, indiferent de nivelul contribuţiilor. Pe de altă parte, cei care au bani şi ar vrea să-şi asigure un oarecare confort financiar la bătrâneţe ar putea să ia în calcul nu doar sistemul public, ci şi ofertele companiilor de pensii private.
150 mil. de euro ar încasa, în varianta pesimistă, statul pentru fiecare an de regularizare a vechimii. Scenariul optimist presupune venituri mult mai mari
Descendent
Deficitul bugetului de pensii creşte an de an, pe măsură ce cheltuielile se majorează, din raţiuni electorale, şi contribuţiile scad, sub efectul crizei
DEZBATERE:
Credeţi că s-ar rezolva problema pensiilor dacă ar plăti din urmă şi cei care au lucrat la negru?
Dacă aţi lucrat la negru timp de câţiva ani, aţi plăti din urmă ca să aveţi o pensie completă?
