A fost nevoie de suspendarea a patru din cele șapte programe operaționale finanțate din fonduri europene, în urma constatării de către Comisia Europeană a numeroase fraude în derularea acestora, pentru ca instituția din România care are obligația de a semnala aceste fraude să se trezească și să facă publice o parte din ele.
Este vorba de Departamentul pentru Luptă Antifraudă(DLAF), aflat în subordinea Guvernului, care publică, în sfârșit, un ”Compendiu de cazuri de neregulă/fraudă la nivelul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice”. Sunt prezentate 19 exemple de fraude în proiectele cu fonduri europene finanțate de Ministerul Economiei.
Una dintre măsurile clasice pentru prevenirea și combaterea fraudelor constă în depistarea și aducerea acestora la cunoștința publicului, împreună cu măsurile legale luate împotriva celor care le-au comis, mai ales dacă măsurile în cauză sunt drastice, cu sechestru pe bunuri pentru recuperarea pagubelor și ani grei de pușcărie. Din păcate, în ceea ce privește derularea fondurilor europene, de la unitățile de management ale celor șapte programe sectoriale (UM POS) și până la Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi și Departamentul de Luptă Antifraudă, aflat în coordonarea directă a primului ministru, ”confidențialitatea” neregulilor și a fraudelor constatate este ”sarcină de serviciu”(Asta, deși- în paranteză fie spus- potrivit actelor normative de înființare și funcționare, activitatea tuturor acestor instituții, finanțate cu bani grei de la bugetul statului, trebuie să fie, ”în mod obligatoriu”, una transparentă). Numai așa se explică faptul că, în timp ce reprezentanții Comisiei Europene au găsit atât de multe și de mari nereguli, inlusiv fraude de milioane de euro în derularea programelor cu finanțare europeană, încât au dispus suspendarea acestora și chiar returnarea unor sume importante din cele deja alocate, instituțiile susnumite, deși cunoșteau aceste nereguli, au dormit în bocanci, cum se spune, fără să facă publice, măcar cazurile ”grele”, cu fraude de milioane de euro, cu dosare trimise la Procuratură etc.
Achiziții pe sprânceană
În documentul amintit, DLAF prezintă 19 cazuri de fraudă cu fonduri europene, comise în derularea POS Creșterea Competitivității Economice. De exemplu, în cazul unui proiect de 6.000.000 RON- ”Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi capabilităţii de cercetare/inovare”, derulat de SC M SA, DLAF a constatat că "nu au fost respectate etapele procedurii de achiziție, întrucât nu a fost elaborată documentația de atribuire, nu a publicat anunțul de intenție într-un ziar național/local, nu a transmis invitații de participare la cel putin 3 potențiali ofertanți, iar achizițiile pentru realizarea primului obiectiv s-au făcut prin atribuire directă”.
Hală de producție goală
În urma controlului la un alt proiect, și anume, ”Crearea unei noi unități de producție”, derulat de SC ME SRL(după cum se poate observa, numele reale ale firmelor și ale altor instituții implicate sunt ”protejate” de autorii documentului, din motive care … ne scapă- n.red.) echipa DLAF a constatat că "toate utilajele achiziționate au un aspect învechit și/sau semne de uzură care sugerează faptul că sunt echipamente second- hand, neeligibile în cadrul proiectului", că "unele dintre utilaje sunt revopsite, desi au fost achizitionate in 2011", că "noua secție de producție realizată prin proiect este la un stadiu nefuncțional”, și că, "la momentul actual, avem doar o hală aproape goală, cu excepția celor 4 utilaje achiziționate prin proiect dar unde nu produce nimeni nimic".
Unde sunt ”peștii” cei mari?
Concluziile DLAF și măsurile dispuse, inlusiv sesizarea DNA și a altor instituții abilitate, în urma verificărilor efectuate la toate cele 19 proiecte le puteți vedea
