Cu aproape un an de zile in urma, Chase Manhattan (clasata pe locul al treilea intr-un top al bancilor americane) si-a anuntat intentia de a parasi Romania, simultan cu inceperea negocierilor pentru predarea operatiunilor desfasurate de sucursala bancii americane in tara noastra. Anuntul public s-a facut in februarie 1999, iar trei luni mai tarziu, in iunie, Banca Nationala a Romaniei i-a retras autorizatia de functionare, ca efect al preluarii activelor Chase Manhattan de catre Banca Nationala a Greciei. Sucursala bancii americane derula, in Romania, operatiuni legate in principal de finantarea importurilor de titei si avea o cota de piata de 0,33% (din punctul de vedere al activelor), conform bilantului pe anul 1998. Banca Nationala a Greciei avea, la vremea aceea, o cota de piata de 0,13%. Oficialii bancii americane au motivat rece decizia de a parasi Romania: politica bancii mame de restrangere a activitatii. Recent, Chase Manhattan si-a anuntat lansarea unei oferte de preluare a bancii de investitii britanice Robert Fleming. Un an mai tarziu, in aprilie 2000, BNP-Dresdner Bank isi face si ea publica intentia de a renunta sa mai faca afaceri in Romania. A intrat pe piata romaneasca in 1998, dupa realizarea unui joint-venture al Banque Nationale de Paris din Franta si Dresdner Bank din Germania, in cadrul unui proiect de extindere a operatiunilor bancare in zona Europei Centrale si de Est. Acum este hotarata sa plece si spera sa-si vanda afacerea in urmatoarea luna. In caz contrar, inchide totul in sase luni, dupa parcurgerea unui program de restrangere treptata a activitatii. Oficiali ai BNP-Dresdner Bank au justificat aceasta decizie prin faptul ca profiturile inregistrate in Romania sunt mult sub asteptari. Mihai Bogza, viceguvernatorul BNR, este insa sceptic. El a afirmat intr-o conferinta de presa ca sunt multe alte banci straine care fac afaceri in Romania si obtin profit, iar decizia BNP – Dresdner Bank de a abandona operatiunile de aici o pune pe seama recentei fuziuni intre BNP si Paribas, simultan cu esecul tratativelor dintre Deutsche Bank si Dresdner Bank, pentru preluarea acesteia din urma.
Cazurile prezentate nu sunt singulare pe scena bancara romaneasca. Budapest Bank, din Ungaria, renunta la actiunile detinute la Banca de Credit Pater (peste 99%), in favoarea bancii grecesti Piraeus Bank.
Capitalul privat a castigat teren
Banca de Credit Pater a primit autorizatie de functionare in 1995; a fost infiintata ca banca de credit orientata exclusiv catre persoanele juridice. Budapest Bank Ungaria a fost privatizata tot in 1995. 60% din actiunile bancii ungare au fost preluate de General Electric Capital si BERD.
Un motiv al vanzarii actiunilor detinute de Budapest Bank la Banca de Credit Pater poate fi acela ca, in urma cu un an, General Electric a inceput o noua afacere in Romania, prin preluarea controlului asupra bancii Banc Post. O banca ce detinea in Romania o cota de piata de 3,42%, potrivit bilantului pe 1998 (Banca de Credit Pater avea o cota de piata de 0,20%).
Grecii nu sunt singurii care vor sa-si consolideze pozitia in zona. La sfarsitul anului trecut, s-a perfectat un contract de preluare a actiunilor (50,07%) detinute de un investitor american – Jona Goldrich, de catre grupul financiar Finansbank din Turcia. Finansbank, membra a grupului Fiba, a intrat pe piata romaneasca in 1998 (si-a dezvoltat afacerile printr-o firma de brokeraj – Finans Invest – si o companie de leasing), dar a devenit cunoscuta publicului dupa participarea la infiintarea centrului comercial Bucuresti Mall.
Aceste mutatii din actionariatul sistemului bancar sunt firesti, este parerea viceguvernatorului Bogza. Ele sunt frecvente in Occident, opineaza aceeasi sursa. Numai ca se produc intr-o perioada in care Romania are nevoie de noi investitori pentru preluarea pachetelor majoritare de actiuni pe care statul le mai detine la Banca Agricola si Banca Comerciala Romana. In ceea ce priveste modificarile in structura capitalului social al bancilor comerciale, o situatie prezentata de Banca Nationala a Romaniei arata o deplasare, usoara, catre sectorul privat, in defavoarea celui de stat care a pierdut, din 1998 si pana in 1999, aproape 10% din total. De asemenea, participarea straina a devansat-o pe cea romana, dupa vanzarea actiunilor Banc Post catre grupul de investitori americani si portughezi (33,1% din total capital social, fata de 32,3% cat reprezinta capitalul social privat autohton).