România va intra în 2009, an în care se aşteaptă apogeul crizei financiare, fără buget naţional, fără un program de sprijinire a economiei, cu un deficit excesiv şi cu promisiuni neonorate de pensii şi salarii mai mari.

Guvernul actual pleacă din funcţie lasând în urmă o ţară fără o politică fiscal-bugetară credibilă. Proiectul de buget prezentat în octombrie, ca şi prognoza macroeconomică pe baza căreia a fost alcătuit, sunt depăşite de realităţile economiei. Promisiunile de majorare a salariilor şi a pensiilor sunt greu de susţinut de către un buget care devine tot mai sărac pe finalul anului. Deficitul bugetar a ajuns deja la 3% din PIB, după cum a afirmat actualul ministru al finanţelor, Varujan Vosganian. Veniturile bugetare sunt colectate cu mare dificultate, în condiţiile în care firmele sunt în impas din cauza lipsei surselor de finanţare.

Fonduri redirecţionate către salarii şi pensii

Scenariile pesimiste avansate în analizele economice ale unor instituţii financiare încă de anul trecut şi respinse cu vehemenţă de Guvernul de la Bucureşti par acum tot mai posibile. Deciziile politice de majorare substanţială a salariilor şi a pensiilor, în ultimul an şi jumătate, au împovărat excesiv bugetul, în timp ce guvernanţii au dat permanent asigurări că vor fi bani la buget datorită creşterii economice.

Abundenţa estimată pe hårtie a fost contrazisă de realitate. Cheltuielile cu personalul, pensiile şi ajutoarele sociale reprezintă jumătate din bugetul naţional. În septembrie, Finanţele au rectificat bugetul suplimentånd cheltuielile de asistenţă socială (pensii şi ajutoare) cu 1,38 miliarde lei. În aceeaşi lună, bugetul de asigurări sociale a fost alimentat cu suma de 1,35 miliarde de lei pentru plata pensiilor majorate de la 1 octombrie, cånd punctul de pensie a ajuns la 37,5% din salariul mediu brut. Bugetele locale au primit 433 de milioane pentru plata salariilor din învăţămåntul preuniversitar. Tot în septembrie, cheltuielile cu salariile în bugetul de stat au fost majorate cu două miliarde de lei.

Noiembrie a adus alte suplimentări pentru Ministerul Muncii: una de 1,085 miliarde de lei, odată cu cea de-a patra rectificare a bugetului, şi cealalaltă, de 265 milioane de lei, din fondul de rezervă. La aceeaşi rectificare s-au alocat 500 milioane de lei bugetelor locale pentru finanţarea salariilor cadrelor didactice.

De altfel, ultimele două rectificări bugetare arată că fondurile statului au fost, cu precădere, redirecţionate către salarii, pensii, subvenţii, ajutoare de stat şi acoperirea datoriei publice, în timp ce cheltuielile de capital au fost reduse cu jumătate de miliard de lei, numai în noiembrie.

Un buget mai sărac

Fondul de rezervă a urcat la 1,5 miliarde de lei, în urma rectificărilor, fiind alimentat de sumele alocate pentru proiecte de investiţii şi rămase necheltuite. În decembrie, Guvernul pe final de mandat anunţă că deficitul va fi stråns prin măsuri de disciplină severă în domeniul cheltuielilor publice. Premierul Tăriceanu cere diminuarea cheltuielilor cu maşinile, primele şi sporurile, cu protocolul sau deplasările în străinătate. Aceleaşi solicitări au fost făcute în primăvară şi în vară fără efect. Guvernul a dovedit că este incapabil să ţină sub control cheltuielile curente.

Deficitul bugetului va depăşi 3% din PIB în acest an, iar debutul anului viitor va fi la fel de îngrijorător pentru că, de la 1 ianuarie, punctul de pensie trebuie să ajungă la 45% din salariul mediu brut, iar salariile din învăţămånt ar urma să fie majorate cu 50%, conform promisiunilor făcute de partidele politice. Cheltuielile cu pensiile au crescut vertiginos în 2008 comparativ cu 2007, de la 22 de miliarde de lei (5,4% din PIB) la 32,5 miliarde de lei (8% din PIB).

Totodată, încasările bugetului sunt în scădere în ultimele două luni ale anului cu circa trei miliarde şi jumătate de lei pentru că firmele nu-şi mai pot acoperi taxele. La jumătatea lunii noiembrie, veniturile totale ale bugetului general consolidat se situau la aproximativ 140 de miliarde de lei, cu mult sub nivelul programat de Finanţe, care au estimat, pentru 2008, venituri totale de 186 de miliarde de lei. Decalajul va fi imposibil de recuperat în decembrie, avånd în vedere că ritmul de colectare a fost de12 miliarde de lei lunar.

Proiectul de buget pentru 2009 va fi complet reformulat de viitorul guvern. Prognoza folosită în construcţia proiectului, anunţat de Finanţe în octombrie, este nerealistă în actualul context economic. Un exemplu îl reprezintă estimarea privind cheltuielile fondului de şomaj, care, potrivit proiectului din octombrie, ar rămåne nemodificate în 2009, faţă de 2008, la 1,6 miliarde de lei. În consecinţă, Finanţele au previzionat că şi rata şomajului se va menţine anul viitor la nivelul anului 2008, respectiv 355 de mii de şomeri. O altă previziune discutabilă vizează creşterea economică, pe baza căreia au fost evaluate veniturile bugetare din 2009, de 6%. Analiştii economici, instituţiile financiare internaţionale şi chiar Banca Naţională se aşteaptă la o creştere între 3 şi 6%, iar cele mai pesimiste estimări indică o recesiune anul viitor.

8% Din PIB au reprezentat anul acesta cheltuielile cu pensiile (32,5 miliarde de lei), faţă de numai 5,4% din PIB anul trecut (22 miliarde de lei)

Incoerenţă bugetară

• Bugetul general consolidat aprobat de Parlament diferă, în mare măsură, de execuţia bugetară din timpul anului

• Lipsa unei programări multianuale a bugetului de stat, conform cerinţelor UE

• Modificările în structura cheltuielilor, cauzate de majorările neprevăzute de pensii şi de salarii, au dus la patru rectificări de buget în 2008

• Guvernul nu a reuşit să impună controlul asupra cheltuielilor de personal, materiale şi asupra celor pentru dotarea instituţiilor publice centrale

• Subvenţiile în economie au fost acordate arbitrar, din cauza legislaţiei stufoase, cu numeroase acte normative care le reglementează

• Bugetul de stat a subvenţionat cel puţin jumătate din cheltuielile instituţiilor care ar trebui să se autofinanţeze

• Achiziţiile publice sunt făcute la preţuri diferite de către instituţiile statului

• Neadoptarea unei legi unice de salarizare în sectorul public

• Redirecţionarea sumelor alocate investiţiilor către cheltuieli cu bunuri şi servicii, subvenţii sau transferuri.