După scandalul Pegasus, consecinţe internaţionale limitate?
Zeci de jurnalişti – de la France 24, de la Mediapart, de la AFP, de la CNN sau de la Wall Street Journal – au fost spionaţi de guverne autoritare cu ajutorul softului Pegasus, produs şi vândut de compania israeliană NSO Group. Dezvăluirile consorţiului de investigaţii Forbidden Stories şi al Amnesty International, duminică, 18 iulie, au avut efectul unei bombe, conform france24.com
„Acest lucru trebuie verificat”, dar dacă este adevărat „este complet inacceptabil”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, luni dimineaţa, aflată într-o călătorie la Praga.
„Sunt fapte extrem de şocante şi, dacă se dovedesc adevărate, sunt extrem de grave”, a afirmat şi purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal, la Franceinfo. „Suntem extrem de ataşaţi de libertatea presei, deci este foarte grav să ai manipulări, tehnici care urmăresc să dăuneze libertăţii jurnaliştilor, libertăţii lor de a face anchete, de a informa”, a adăugat el. „Evident, vor fi anchete, lămuriri care vor fi cerute”, a continuat el, fără a preciza modalităţile.
Fără a aştepta reacţia diplomatică franceză, cel puţin două media franceze, site-ul de ştiri Mediapart şi săptămânalul satiric Le Canard enchaîné, au anunţat luni că vor depune plângeri la Paris, după informaţii care arătau că telefoanele unora dintre jurnaliştii lor au fost spionate de Maroc.
Aceste plângeri ar trebui să ducă la desemnarea unui judecător de instrucţie care va avea latitudinea de a-şi face ancheta în Franţa, dar care riscă să se trezească în faţa multor uşi închise când va încerca să obţină răspunsuri din străinătate.
„Nu va fi simplu pentru judecătorul de instrucţie, care va fi obligat să declanşeze măsuri de cooperare judiciară cu ţările respective.
Ajungem aici la subiecte având legătură cu raţiuni de stat, deci e greu să-ţi imaginezi Israelul sau şi mai puţin ţari precum Marocul cooperând deplin cu ancheta”, explică avocatul Luc-Marie Augagneur, specialist al dreptului din domeniul noilor tehnologii şi comunicării (NTIC), contactat de France 24.
„Un moratoriu pe vânzările de echipamente de supraveghere”
Marocul, ca şi Ungaria care este şi ea implicată, denunţă într-un comunicat drept „mincinoase” informaţiile potrivit cărora serviciile de securitate ale regatului „au infiltrat telefoanele mai multor personalităţi publice naţionale şi străine şi oficiali ai unor organizaţii internaţionale prin intermediul unui program informatic”.
Ancheta ar urma să dureze mai mulţi ani. În iunie, justiţia franceză a pus sub acuzare patru conducători ai unei companii franceze, Amesys/Nexa, care a vândut un program de supraveghere Libiei lui Gaddafi şi Egiptului lui Sissi, după… opt ani de anchetă.
Pană atunci, apărătorii drepturilor omului speră despre cazul Pegasus că va provoca o reacţie a guvernelor. ONG-ul Amnesty International a participat direct la ancheta privind Pegasus analizând datele din telefoanele victimelor supravegherii cibernetice, înainte de a le transmite media partenere a Forbidden Stories. Consideră că este urgent să se „mobilizeze la maximum cetăţenii şi statele”.
„Astăzi, vânzarea şi transferul unor echipamente de supraveghere se face fără niciun control, în afara oricărei reglementări şi considerăm că este absolut inacceptabil”, regretă Katia Roux, însărcinată cu apărarea libertăților la Amnesty International, contactată de France 24. „Cerem statelor să instituie un moratoriu pe aceste vânzări şi aceste transferuri până va exista un cadru legal adecvat”.
La ora actuală, exporturile de arme convenţionale şi de bunuri şi tehnologii cu dublă folosinţă (militară şi civilă) sunt controlate de aranjamentul de la Wassenaar, stabilit în 1996. Problemă: doar 42 de state sunt semnatare – Israelul, Marocul şi Ungaria nu sunt – şi definiţiile exacte conţinute în text pentru bunurile cu dublă folosinţă nu acoperă programul Pegasus.
Mai mult, într-o lume a serviciilor de informaţii în care cursa tehnologică a devenit o miză majoră între state, este greu să-ţi imaginezi progrese tangibile pe scena internaţională în materie de apărare a drepturilor omului. Israelul lasă astfel compania NSO Group liberă să facă afaceri cu orice client.
„Nu există voinţă politică de a reglementa acest sector”
După primele reevaluări, Amnesty International a depus plângere în 2019 contra ministrului apărării israelian pentru ca să fie interzisă licenţa de export acordată de Israel pentru NSO Group. Dar justiţia israeliană a respins această cerere în iulie 2020, subliniind pur şi simplu necesitatea de a introduce de urgenţă mai multă transparenţă în sectorul supravegherii şi a întări responsabilitatea juridică a actorilor.
„Beneficiind de impunitate, NSO Group continuă să obţină profit din încălcări ale drepturilor omului”, regretă Katia Roux. „Nu s-a făcut nimic de un an sau aproape. NSO a publicat în primăvară un raport privind transparenţa, dar ancheta noastră le-a spulberat toate declaraţiile de principiu. În vreme ce compania afirmă că acţionează cu respectarea drepturilor fundamentale, continuă în realitate să colaboreze discret cu state care spionează jurnalişti şi militanţi”.
Luni, 19 iulie, grupul NSO a „negat ferm falsele acuzaţii aduse” în ancheta consorţiului media, potrivit lui „plin de supoziţii eronate şi de teorii necoroborate”. „Sursele au furnizat informaţii care nu au nicio bază faptică”, a scris NSO pe site-ul său, precizând că ia în calcul un proces pentru defăimare.
Dar în afară de Israel sau de state cliente ale NSO Group, este de aşteptat să vedem ţări occidentale precum Franţa, care deţine în iulie preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU, ocupându-se de un asemenea subiect? „Nu există voinţă politică să se reglementeze acest sector la ora actuală”, constată cu amărăciune Katia Roux, de la Amnesty International.
Subiectul vânzărilor de arme şi de bunuri cu dublă folosinţă rămâne deosebit de sensibil, cu atât mai mult cu cât actorii francezi sunt poziţionaţi pe piaţa supravegherii cibernetice. Solicitaţi de France 24, nici Palatul Élysée, nici ministerul Europei şi al Afacerilor Externe nu au acceptat să răspundă la întrebările noastre.
Sursă foto: Dreamstime
