Care este regimul juridic aplicabil unei asocieri in participatiune ?
Doina Lautaru – Timisoara
Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte, respectiv Codul fiscal din normele metodologice de aplicare, impreuna cu celelalte acte normative, ordine si hotarari ale Comisiei Fiscale Centrale, prin care se stabilesc normele de aplicabilitate unitara a dispozitiilor fiscale.
Atat practica comerciala cat, si reglementarile amintite contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficiile si pierderile.
Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheierea unui contract de asociere in participatiune care sa prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc.
Recentele reglementari fiscale obliga asociatii in participatiune la un continut minimal al contractului de asociere in participatiune, acesta trebuind sa cuprinda mentiuni privind:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii
corespunzatoare contributiei fiecaruia;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;
f) conditiile de incetare a asocierii.
Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale.
Totusi, contractul de asociere va trebui inregistrat in 15 zile de la data incheierii sale la organul fiscal teritorial unde isi are sediul asocierea, de catre asociatul desemnat sa reprezinte asocierea in raporturile cu tertii.
Contractul de asociere nu va da nastere, asa cum spuneam, unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati.
In vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii.
Ca o consecinta a acestui fapt toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului tiular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor.
Codul fiscal obliga pe asociatul principal sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile, sa determine venitul net, respectiv pierderea in cadrul asocierii si sa distribuie venitul net/pierderea intre asociati.
Asocierea in participatiune poate fi constituita, asa cum spuneam, atat in vederea derularii, in aceste conditii, a unei singure operatiuni comerciale, fie a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant.
Astfel, durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata.
Specific asocierilor in participatiune este faptul ca in cadrul acestora un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii toate operatiunile comerciale, iar ceilalti asociati – asociatii participanti care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta, asa cum spuneam, in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau chiar prestatii, avand in schimbul aportului lor dreptul la impartirea beneficiilor si pierderilor obtinute pe urma asocierii.
Teza a doua a alin. 2 al art. 254 din Codul Comercial prevede ca singurul drept al asociatului participant este acela de a cere socoteala asociatului titular cu privire la aportul sau si cu privire la beneficii si pierderi.
Cu alte cuvinte, in cazul in care contractul de asociere nu prevede o clauza de restituire in natura a bunurilor aduse ca aport, asociatul participant nu are nici o posibilitate sa intervina in adminsitrarea asocierii. Mai mult decat atat, asociatul titular nu poate fi gasit raspunzator pentru culpa sa in administrarea afacerii, chiar daca asocierea ar inregistra pierderi. Totusi, asociatul principal va fi tinut raspunzator in cazul in care in mod intentionat va produce prejudicii asocierii.
Prevederile legale au insa valoarea dispozitiva, raspunderea asociatului titular putand fi agravata sau diminuata in functie de acordul partilor.
Asociatul titular va trebui de asemenea sa tina evidenta separata a veniturilor si cheltuielilor inregistrate in legatura cu activitatea care face obiectul asocierii, trebuind sa dea socoteala pentru acestea printr-un decont lunar de venituri si cheltuieli.
Beneficiile si pierderile rezultate din realizarea obiectului asocierii se distribuie intre parti proportional cu cotele stabilite de acestia prin contractul de asociere in participatiune.
Este important de subliniat cu privire la cotele de participare stabilite prin contract ca in cazul asocierii in participatiune aprecierea clauzelor leonine se face dupa reguli mai flexibile.
Astfel, desi se va considera clauza leonina participarea unuia dintre asociati numai la pierderi, nu va fi apreciata la fel o clauza care sa prevada in beneficiul uneia dintre parti 99% din beneficii si pierderi, ramanand celeilalte doar 1%. Impartirea poate fi de altfel si justificata daca asociatul caruia ii revine 99% este si asociatul titular, care isi asuma responsabilitatea atat in raporturile cu tertii, cat si in raporturile cu asociatii participanti.
Venitul sau pierderea anuala realizata in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei conform contractului de asociere.
Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane in asociere sau este pus la dispozitie asociatilor.
Ce categorii de persoane pot beneficia de ajutorul de somaj, in ce conditii se acorda acesta?
Florin Apetroaei – Sibiu
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca defineste somerul astfel: persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata in vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca;
Beneficiari ai prevederilor acestei legi sunt persoanele in cautarea unui loc de munca, aflate in una dintre urmatoarele situatii:
A) au devenit someri in sensul descris de lege (vezi mai sus);
B) nu au putut ocupa loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar;
Sunt asimilate somerilor persoanele aflate in aceasta situatie daca indeplinesc urmatoarele conditii:
• sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 18 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
• sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de 16 ani, care, in cazuri justificate, sunt lipsite de sustinatori legali sau ai caror sustinatori legali dovedesc ca sunt in imposibilitatea de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor;
• sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.
Aceste persoane beneficiaza de indemnizatii de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj;
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii;
d) sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate
C) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;
D) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii;
E) straini care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania, conform legii;
F) nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie.
somerii se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii:
a) le-a incetat contractul individual de munca sau contractul de munca temporara din motive neimputabile lor;
b) le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
c) le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului;
d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor;
e) le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
f) au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;
g) au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
h) le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;
i) reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
j) le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile.
somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
• au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii;
• nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj;
• nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii;
• sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.
Constituie stagiu de cotizare si perioadele in care angajatorul nu a platit contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj si se afla in procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, inchidere operationala, dizolvare, lichidare sau nu si-a achitat contributiile datorita unor situatii de forta majora.