Dispariția lui Dragoș Cristescu lasă un gol imens în lumea artei vizuale din România. Cu o carieră construită pe rigoare, sensibilitate și pasiune, Cristescu a fost mai mult decât un fotograf – a fost un cronicar vizual al epocilor prin care a trecut.
A surprins cu finețe nu doar fețe și peisaje, ci emoții, gesturi și detalii care scapă privirii obișnuite. Moartea sa a zguduit comunitatea artistică și a adus un val de omagii din partea celor care l-au cunoscut, l-au admirat și au lucrat alături de el.
Dragoș Cristescu, un destin modelat legat de lumea fotografiei
Dragoș Cristescu, un artist al imaginii cu o carieră întinsă pe mai bine de trei decenii, s-a stins din viață pe 18 aprilie.
Provenind dintr-o familie în care fotografia era o vocație transmisă din tată în fiu, Dragoș a crescut într-un mediu în care aparatul foto nu era doar o unealtă, ci o extensie a privirii.
Tatăl său, Radu Cristescu, a fost un nume de referință în fotoreportajul românesc, activând la Agerpres în perioada sa de glorie.
„Tatăl său, Radu Cristescu, era un celebru fotoreporter al Agerpres, iar Dragoș s-a născut cu aparatele foto în casă”, a transmis jurnalistul Inocențiu Voinea, cel care a anunțat dispariția acestuia.
Un început în vremuri tulburi și o carieră construită în libertate
Dragoș Cristescu și-a început cariera în anul 1986, la agențiile Agerpres și Scânteia, într-o perioadă în care imaginea era controlată, dar încărcată de semnificații.
După Revoluția din 1989, a fost printre profesioniștii care au pus umărul la reconstrucția presei libere, lucrând în redacții importante precum Adevărul.
Timp de 15 ani, a fost fotograful de bază al trustului Media Pro, contribuind la definirea unei estetici moderne în presa românească.
A surprins spectacole de teatru, arhitectură, modă, campanii publicitare și portrete memorabile. Munca sa a fost apreciată nu doar pentru calitatea tehnică, ci și pentru profunzimea umană pe care reușea să o surprindă în fiecare cadru.
Un om tăcut, o prezență caldă și o moștenire de neprețuit
Cei care l-au cunoscut spun că Dragoș Cristescu era o prezență discretă, dar întotdeauna caldă. În spatele aparatului de fotografiat, se afla un artist profund dedicat și un profesionist cu o viziune clară. Nu căuta lumina reflectoarelor, ci o lăsa să se reflecte în munca sa.
A lăsat în urmă o arhivă impresionantă, plină de imagini care spun povești fără cuvinte. Fotografiile sale continuă să inspire generații de artiști și să vorbească despre o epocă în care imaginea era un act de cultură, nu doar un produs vizual.
Ultimul omagiu și locul de odihnă veșnică
Cei care doresc să-i aducă un omagiu pot merge în această seară la Capela Bisericii Boteanu, unde la ora 18:00 va avea loc slujba de priveghere.
„Dragoș Cristescu a plecat dintre noi azi, 18 aprilie. Drum bun….”, anunță familia.
Slujba de înmormântare va avea loc mâine, 19 aprilie, la ora 11:00, la Biserica Boteanu. La ora 12:00, trupul său va fi depus în Cimitirul Iancu Nou, alături de tatăl său, Radu Cristescu.
