Situația din penitenciarele din România a fost analizată recent de Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților. Rezultatele nu sunt deloc încurajatoare, iar Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou iese în evidență cu cele mai grave deficiențe. Acolo își execută pedeapsa și Elena Udrea, condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Mărturii din interior și controale oficiale conturează o realitate dură.
Viața Elenei Udrea la Târgșorul Nou, între nereguli și condiții insalubre
La Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou, locul unde își execută pedeapsa Elena Udrea, au fost constatate cele mai îngrijorătoare deficiențe.
Raportul menționează condiții de trai necorespunzătoare, igienă precară și lipsa accesului la consultații medicale, în special ginecologice.
Personalul care deservește unitatea este insuficient și, în majoritate, fără experiență. Situația este agravată de refuzul nejustificat al unor permisiuni, în ciuda respectării tuturor criteriilor legale de către persoanele private de libertate.
„Numărul extrem de scăzut de permisiuni acordate ridică semne de întrebare asupra aplicării unitare a legii.
Vom solicita Ministerului Justiţiei o analiză detaliată şi modificări legislative, acolo unde reglementările administrative contravin Legii nr. 254/2013, privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”, a declarat președinta Comisiei, Laura Gherasim.
Elena Udrea, în spatele gratiilor: „Nu sunt cele mai confortabile condiții”
Adrian Alexandrov, partenerul Elenei Udrea, a oferit detalii personale în cadrul unui podcast realizat de Bursucu. Acesta a recunoscut că Udrea nu se bucură de condiții privilegiate în închisoare.
„Nu am intrat niciodată în Penitenciarul de Târgșor, să văd condițiile de acolo. Știu de la ea că nu sunt cele mai confortabile condiții.
Cred că sunt paturi suprapuse, parcă așa îmi aduc aminte, are televizor în cameră, cred că toată lumea are, nu este ea privilegiată. Cred că are și frigider”, a spus acesta într-un podcast a lui Bursucu.
El a mai povestit că îi duce mâncare pregătită acasă, haine și alte obiecte necesare. Totul este făcut conform regulilor privind greutatea pachetelor și frecvența cu care pot fi aduse.
„Îi duc de mâncare ce vrea, dacă are poftă de sarmale, îi duc sarmale. Trebuie respectată o anumită greutate, în jur de 10-12 kilograme, îi ajunge cam o săptămână.
Are trei mese pe zi, dacă nu vrea să mănânce mâncarea de acolo, mănâncă ce are de acasă”, a mai spus el.
Controale extinse în mai multe penitenciare din țară
În cadrul controalelor efectuate de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și petițiilor din Camera Deputaților, au fost identificate nereguli serioase în mai multe penitenciare din țară.
La Penitenciarul Mărgineni, gradul de ocupare a ajuns la 139%, mult peste capacitatea legală. Dintre cele 417 posturi prevăzute în organigramă, doar 315 sunt în prezent ocupate. Lipsurile sunt evidente în sectoarele esențiale – operativ, medical și psihologic.
Tot aici, este în desfășurare construcția unui nou pavilion, realizat cu finanțare externă, prin fonduri norvegiene.
La Rahova, standardele minime de igienă și alimentație nu sunt respectate, iar personalul medical este subdimensionat.
Deținuții au semnalat tratamente inechitabile, lipsa sprijinului psihologic și dificultăți în transferul către închisori mai apropiate de familie.
„Am luat în considerare faptul că persoanele private de libertate au semnalat dificultăţi semnificative privind refuzul transferurilor către unităţi mai apropiate de domiciliu; condiţiile igienico-sanitare precare; accesul limitat la servicii medicale şi psihologice; aplicarea arbitrară a prevederilor privind permisiunile, inclusiv în cazurile care vizează menţinerea legăturilor familiale; abuzuri din partea unor cadre din instituţiile penitenciare”, a declarat Laura Gherasim, președinta Comisiei.
Unele penitenciare, exemple pozitive de organizare
Penitenciarul București-Jilava, prezentat ca model de gestionare eficientă. Sub conducerea actuală, instituția oferă condiții superioare și aplică programul „Phoenix”, dedicat reintegrării sociale. Potrivit Laurei Gherasim, rezultatele sunt vizibile, iar programul ar putea fi extins la nivel național.
Printre recomandările transmise de Comisie se numără inițierea unor programe reale de prevenție pentru tineri și grupuri vulnerabile. Se atrage atenția asupra nevoii de a construi nu doar centre de detenție eficiente, ci și de a asigura protecție reală în spațiul public și în școli.
Totodată, raportul a scos în evidență o practică frecventă: pensionările anticipate în rândul angajaților, în special între 35 și 40 de ani, urmate de reangajări rapide în alte structuri ale statului.
„Totodată, tinerii aflaţi la început de carieră sunt integraţi direct în sistem, fiind nevoiţi să se formeze la faţa locului, în condiţii de presiune ridicată.
Comisia subliniază necesitatea păstrării în activitate a personalului calificat, cu experienţă, şi consideră că trebuie regândite mecanismele prin care este permisă reangajarea în structuri ale statului, după pensionare”, a adăugat Laura Gherasim.
Printre propunerile legislative figurează și garantarea accesului la consultații ginecologice pentru deținutele din toate centrele, precum și reevaluarea situației mamelor cu copii născuți în penitenciar. Se ia în calcul inclusiv posibilitatea executării pedepsei la domiciliu sau în unități speciale pentru mame.
