Nimeni nu a crezut că poate fi posibil şi totuşi s-a întâmplat: mişcarea Tea Party a paralizat administraţia de la Washington. Numai cu greu şi în ultimul moment s-a putut evita intrarea în incapacitate de plată, şi asta numai temporar, pentru câteva luni. Şi în Parlamentul European s-ar putea repeta fenomenul, dacă partidele de dreapta şi eurosceptice vor obţine rezultate notabile la apropiatele alegeri. Potrivit sondajelor, este foarte posibil să fie aşa.
Dacă dreapta eurosceptică va mai creşte până la alegerile europarlametare, din mai 2014, influenţa sa va creşte în legislativul comunitar, fiind capabilă să formeze coaliţii şi să influenţeze în sensul ei politica UE. Chiar dacă nu se aşteaptă mai nimeni la Bruxelles ca dreapta eurosceptică să paraliezeze complet UE, tot mai mulţi se tem de perspectiva tergiversării iniţiativelor legislative şi de stânjenirea activităţii Parlamentului. Eurodeputata ecologistă germană Franziska Keller a vorbit despre o blocadă a grupărilor reacţionare, existente în Parlamentul European de pe acum. "S-ar putea să avem tot mai des surpriza să vedem blocate iniţiative legislative", a avertizat ea.
Mai ales tabăra populistă de dreapta se mobilizează. Adversarii francezi şi olandezi ai UE, conduşi de Marine le Pen şi de Geert Wilders, vor să coopereze. Wilders a anunţat prin twitter că se întâlneşte cu Le Pen pe 13 noiembrie, pentru consultări vizând o strategie comună de organizare a alegerilor europarlamentare. Keller este convinsă că cei doi vor decide să bată monedă pe politica de migraţie a UE.
Ascensiunea dreptei îi nelinişteşte pe numeroşi politicieni. "Succesul populismului este astăzi cel mai ameninţător fenomen social şi politic din Europa", a declarat recent pentru ziarul american New York Times premierul italian Enrico Letta. El a continuat: "Trebuie să luăm măsuri fiindcă, în caz contrar, ne vom trezi cu cel mai antieuropean Parlament European din câte au existat". Pro-europenii trebuie să ocupe cel puţin 70 la sută din mandate fiindcă numai aşa poate fi evitat "un coşmar", a mai declarat şeful guvernului de la Roma. Totuşi, aproape în toate ţările UE, partidele de dreapta, eurosceptice, îşi sporesc ponderea. Temele lor, între care migraţia, politica de austeritate, ieşirea din UE sau renunţarea la moneda euro au dominat alegerile din ultima vreme.
Şi absenteismul la europarlamentare ar putea favoriza venirea adversarilor UE în Parlametul European. La ultimele alegeri europene din iunie 2009, participarea a fost de 43 la sută, mult mai redusă decât la alegerile la nivel naţional, unde media este de 60 până la 70 la sută. Serghei Lagodinsky, expert în cadrul fundaţiei politice germane Heinrich Böll, a explicat pentru DW: "Cu cât e mai redusă participarea la vot, cu atât devine mai simplu pentru forţele radicale să-şi asigure majoritatea".
Potrivit datelor deţinute de televiziunea publică germană ARD, strategii de la Bruxelles se aşteaptă ca până la 20 la sută din noii eurodeputaţi să vrea desfiinţarea Parlamentului European. Aceasta reprezintă o creştere cu 100 la sută comparativ cu actuala legislatură. În prezent, doar aproximativ 60 de eurodeputaţi din totalul de 765 pot fi plasaţi în tabăra eurscepticilor.
Dacă dreapta eurosceptică va mai creşte până la alegerile europarlametare, din mai 2014, influenţa sa va creşte în legislativul comunitar, fiind capabilă să formeze coaliţii şi să influenţeze în sensul ei politica UE. Chiar dacă nu se aşteaptă mai nimeni la Bruxelles ca dreapta eurosceptică să paraliezeze complet UE, tot mai mulţi se tem de perspectiva tergiversării iniţiativelor legislative şi de stânjenirea activităţii Parlamentului. Eurodeputata ecologistă germană Franziska Keller a vorbit despre o blocadă a grupărilor reacţionare, existente în Parlamentul European de pe acum. "S-ar putea să avem tot mai des surpriza să vedem blocate iniţiative legislative", a avertizat ea.
Mai ales tabăra populistă de dreapta se mobilizează. Adversarii francezi şi olandezi ai UE, conduşi de Marine le Pen şi de Geert Wilders, vor să coopereze. Wilders a anunţat prin twitter că se întâlneşte cu Le Pen pe 13 noiembrie, pentru consultări vizând o strategie comună de organizare a alegerilor europarlamentare. Keller este convinsă că cei doi vor decide să bată monedă pe politica de migraţie a UE.
Ascensiunea dreptei îi nelinişteşte pe numeroşi politicieni. "Succesul populismului este astăzi cel mai ameninţător fenomen social şi politic din Europa", a declarat recent pentru ziarul american New York Times premierul italian Enrico Letta. El a continuat: "Trebuie să luăm măsuri fiindcă, în caz contrar, ne vom trezi cu cel mai antieuropean Parlament European din câte au existat". Pro-europenii trebuie să ocupe cel puţin 70 la sută din mandate fiindcă numai aşa poate fi evitat "un coşmar", a mai declarat şeful guvernului de la Roma. Totuşi, aproape în toate ţările UE, partidele de dreapta, eurosceptice, îşi sporesc ponderea. Temele lor, între care migraţia, politica de austeritate, ieşirea din UE sau renunţarea la moneda euro au dominat alegerile din ultima vreme.
Şi absenteismul la europarlamentare ar putea favoriza venirea adversarilor UE în Parlametul European. La ultimele alegeri europene din iunie 2009, participarea a fost de 43 la sută, mult mai redusă decât la alegerile la nivel naţional, unde media este de 60 până la 70 la sută. Serghei Lagodinsky, expert în cadrul fundaţiei politice germane Heinrich Böll, a explicat pentru DW: "Cu cât e mai redusă participarea la vot, cu atât devine mai simplu pentru forţele radicale să-şi asigure majoritatea".
Potrivit datelor deţinute de televiziunea publică germană ARD, strategii de la Bruxelles se aşteaptă ca până la 20 la sută din noii eurodeputaţi să vrea desfiinţarea Parlamentului European. Aceasta reprezintă o creştere cu 100 la sută comparativ cu actuala legislatură. În prezent, doar aproximativ 60 de eurodeputaţi din totalul de 765 pot fi plasaţi în tabăra eurscepticilor.
