Bulgaria plănuieşte construcţia unui mare rezervor de gaz, menit să asigure alimentarea cu energie a Europei de Sud-Est, după stoparea proiectului South Stream de către Rusia. Singura problemă este că lipseşte gazul.
Bulgaria are planuri măreţe: guvernul intenţionează să construiască un rezervor de gaz european, un aşa-numit gas-hub, prin care să asigure distribuiţia către ţările din UE; distribuţia gazului rusesc, în mare parte. Cum i-a venit celui mai sărac stat din Europa o astfel de idee?
În ceea ce priveşte sectorul energetic, Bulgaria este aproape în totalitate dependentă de gazul rusesc. Dar, în acelaşi timp, Moscova şi Sofia au păreri diferite faţă de proiectul South Stream. Gazoductul ar fi trebuit iniţial să transporte gazul din Rusia către statele UE, să ocolească zona de conflict din Ucraina şi să treacă în schimb prin Bulgaria. Numai că Rusia a stopat proiectul în decembrie, în timp ce Bulgaria ar fi dorit să continue.
Proiectul ar costa 2,2 miliarde de euro, iar premierul Bulgariei, Boiko Borisov, l-a prezentat în cadrul unui forum energetic la Sofia, unde au fost prezente personalităţi de rang înalt. Printre acestea – miniştri ai Energiei din Austria, Croaţia, Grecia, România, Ungaria, Italia, Slovenia, Slovacia şi Bulgaria. Motivul întâlnirii a fost tocmai decizia Moscovei de a stopa proiectul South Stream.
Rezervorul ar crea o legătură puternică între această regiune şi piaţa europeană a gazelor. Comisarul european pentru Energie, Maroš Šefčovič, a subliniat că dependenţa faţă de gazul rusesc trebuie să scadă: "Am decis ca fiecare stat din Europa de Sud-Est să se alimenteze cu gaz din cel puţin trei surse diferite".
UE ar asigura finanţarea
Cea mai mare parte a volumului de gaz pentru noul depozit de stocare, respectiv în jur de 63 de miliarde de metri cubi, ar trebui să provină din Rusia, iar cantităţi mai mici din România, Bulgaria şi din regiunea Mării Caspice. Acesta ar putea alimenta parţial Bulgaria şi România, restul de 43 miliarde de metri cubi îndreptându-se spre Europa Centrală. Şi Serbia ar putea primi o cantitate mică. În total, conform calculelor guvernului bulgar, s-ar construi 844 de kilometri de gazoduct, incluzând legăturile cu ţările vecine. Iar Bulgaria speră ca finanţarea să fie asigurată prin planul de investiţii al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Există însă o mare problemă: întregul proiect se bazează pe supoziţia că sectorul subacvatic al South Stream va fi totuşi construit până la Varna. Ceea ce nu e deocamdată clar deloc. Aşa că volumul de gaz pentru viitorul rezervor încă nu e asigurat. Singura posibilitate ar fi ca gazul rusesc să nu ajungă la Varna prin South Stream, ci prin Grecia şi Turcia. Aceasta ar fi alternativa pe care preşedintele Putin o ia în considerare şi pe care a numit-o Turkish Stream.
Regândirea pieţei energetice
Hristo Kazandjiev, membru al organizatiei non-profit Forumul Energetic Bulgar, e de părere că rezervorul de gaz s-ar afla la locul potrivit în Bulgaria, având în vedere că ţara e poziţionată strategic din punct de vedere geografic, având şi o reţea densă de distribuţie a gazelor. Dar pentru aceasta ar fi necesară o extindere a reţelei la nivel european şi o regândire a pieţei de energie. "Dar cele mai importante sunt livrările sigure de gaz din surse diferite", spune expertul. Pentru că, până la urmă, pe lângă cantităţi mai reduse din Grecia şi din regiunea caspică (aşa-numitul Coridor Sudic de Gaz), tot pe gazul rusesc prin South Stream ne bazăm.
Şi Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru Energie şi Conservarea Mediului, subliniază importanţa surselor diferite de alimentare. El e de părere că acest Coridor Sudic joacă un rol central în independenţa energetică a regiunii. De aceea ar fi importantă exploatarea gazului în Marea Neagră şi construirea unor terminale în regiune pentru stocarea de gaz lichid.
Şanse mici de succes
Ilian Vassilev, expertul în probleme energetice de la Sofia, e mai puţin optimist. "Poveştile sunt foarte frumoase, dar mai importante sunt posibilităţile de pe piaţa europeană de energie, infrastructura şi cadrul legal". Numai atunci când condiţiile de bază, adică distributorii de gaz, gazoductele şi contractele de distribuţie vor fi îndeplinite, se va putea construi rezervorul de gaz în Bulgaria.
Bulgaria, Grecia şi România au făcut deja un pas înainte: vor să-şi interconecteze reţelele de gaze. "Sperăm că şi Ungaria ni se va alătura", a declarat ministra bulgară a Economiei, Temenușka Petkova. Bruxelles-ul va acorda ajutor financiar. Dar pentru întreaga zonă, proiectul e destul de riscant. La începutul lui 2009, Bulgaria a rămas săptămâni întregi fără gaze, din cauza neînţelegerilor între Ucraina şi Rusia. Ca urmare, Bulgaria a hotărât să se conecteze la reţelele țărilor vecine Turcia, Grecia, Serbia şi România, pentru a evita o situaţie similară pe viitor. Dar nici una dintre aceste conducte nu funcţionează încă.