Jihadişti din Germania iau parte la războiul terorist al Statului Islamic. Experţi în materie de securitate se tem că aceştia ameninţă şi Germania. Cercetătorul Guido Steinberg a scris o carte pe acest subiect.
Deutsche Welle: Domnule Steinberg, vă ocupaţi cu jihadul, cu situaţia din Irak şi Siria. Tocmai aţi scris o carte despre acest fenomen. Cât de adânc este înrădăcinat jihadismul în comunităţile musulmane din Germania?
Guido Steinberg: Jihadismul a devenit în ultimii ani un fenomen german în Germania. Atentatorii de la 11 septembrie erau studenţi arabi, sosiţi cu toţii în intervalul 1992 – 1996 în Germania pentru a studia. Erau însă marcaţi de educaţia primită în ţările lor. Începând din 2006, fenomenul ia amploare în Republica Federală, deşi cei care îmbrăţişează această doctrină şi-au petrecut majoritatea vieţii, şi mai ales copilăria, în Germania. Tot mai frecvent sunt chiar născuţi în Germania. Din punct de vedere etnic, sunt foarte amestecaţi: turci, kurzi, foarte mulţi arabi din nordul Africii, dar şi germani convertiţi la islam. Şi germani din Rusia frecventează aceste cercuri.
DW: Ce îi animă pe aceşti oameni? De ce îmbrăţişează tocmai această formă extremistă a islamului?
G. S.: Jihadiştii din Germania se deplasează începând din 2006 în regiunile de război. Au mers întâi în Pakistan, apoi în Afganistan, unii dintre ei în Somalia. Unii, puţini, au încercat să pătrundă în Cecenia. Astăzi se duc mai ales în Siria şi Irak. Ei vor adesea să sară în sprijinul musulmanilor suniţi oprimaţi. Un alt motiv este dorinţa tinerilor salafişti de a trăi într-o societate musulmană pe gustul lor, şi asta nu pot în Germania şi nici în lumea arabă. Astfel, ei se îndreaptă spre ţările în care jihadiştii luptă împotriva aşa-numiţilor duşmani ai religiei islamice. La acestea se mai adaugă motive personale, cum ar fi setea de aventură sau plictiseala.
DW: Este ameninţat statul german, societatea de aici, de aceşti jihadişti?
G. S.: Da, cred că există această ameninţare. Totuşi, nu trebuie exagerat. Jihadişti germani există deja de opt ani. Aceştia s-au antrenat în tabere ale al Qaida sau ale altor organizaţii, care s-au dus să lupte şi, în parte, s-au întors în Germania. Unii dintre ei au pus la cale atentate, care însă au fost dejucate. Cred că nu suntem ameninţaţi de atentate aici în Germania, dar probabil că multe planuri de atentate se urzesc aici.
DW: Cât de pregătită este Germania pentru a face faţă acestei ameninţări? Mă refer la serviciile de securitate?
G. S.: S-a tot putut vedea în ultimii ani că serviciile de securitate germane sunt dependente de ajutorul americanilor. Au existat două cazuri în care planuri de atentate au fost dejucate numai fiindcă agenţia NSA a întins o mână de ajutor. Aceasta demonstrează slăbiciunea serviciilor germane. După părerea mea, asta se şi doreşte la nivel politic, dar lucruruile trebuie să se schimbe.
DW: Ce rol joacă Turcia? Sprijină sau combate Statul Islamic?
G. S.: Turcia joacă un rol foarte problematic, neconform cu statutul ţării, de partener al europenilor în cadrul NATO. Aceasta se datorează politicii Turciei faţă de Siria. Ankara urmăreşte două scopuri principale în ţara vecină: Vrea să alunge de la putere regimul Assad şi să slăbească partenerii sirieni ai PKK. În nord-estul Siriei există trei teritorii stăpânite de kurzi. Acolo, situaţia este controlată de Partidul Uniunii Democratice, PYD, care nu este altceva decât ramura siriană a PKK. Turcia are mai nou interesul să îndiguiască SI, dar celelalte două motivaţii sunt mai puternice. De aceea tolerează afluxul de luptători străini spre Siria.
DW: Trebuie căutată o apropiere de preşedintele Siriei, Bashar el Assad? Trebuie privit el ca un aliat împotriva SI?
G. S.: Cred că s-a putut vedea în ultimele luni că americanii şi europenii sunt dispuşi să accepte rămânerea la putere a lui Assad într-o parte a ţării. Eu personal nu cred că ar fi bine ca Assad să fie reevaluat în aşa fel încât să se coopereze cu el. Este o greşeală pe care statele vestice, europenii, au tot făcut-o de-a lungul anilor, când au cooperat cu dictaturi inaceptabile. Aş recomanda evitarea unor astfel de noi greşeli, dacă politica occidentală vrea să rămână credibilă în regiune. Pe de altă parte, cred că SI este o ameninţare mai mare decât este Assad. Dar ambii, atât Asad cât şi SI sunt inamicii noştri, şi avem datoria să-i combatem.
Guido Steinberg este specialist în probleme islamice şi activează în cadrul Fundaţiei Ştiinţă şi Politică ( SWB) din Berlin.