Până la finele anului 2019, concernul energetic rusesc Gazprom intenționează să încheie proiectul gazoductului Nord Stream 2. Concomitent cu gazoductul Nord Stream, dat în folosință în 2011, va fi transportat gaz metan din Rusia peste Marea Baltică și până în Germania.
Cine se opune?
Șapte parlamentari europeni și din Bundestag, aparținând formațiunilor politice CDU, CSU, FDP și Verzii, între care Elmar Brok (CDU) și Manfred Weber (CSU), au apelat la guvernul federal de la Berlin, prin intermediul unui apel publicat în cotidianului „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ), „să ia poziție”. Semnatarii apelului au avertizat că Nord Stream 2 scindează Europa. „Politica energetică europeană și solidaritatea față de vecinii noștri sunt argumente contra gazoductului Nord Stream 2”, au subliniat aceștia, încercând să-i mobilizeze pe adversarii proiectului. „Sperăm că va mai avea loc o dezbatere amplă în Germania și în alte țări „, a menționat pentru DW Elmar Brok.
De ce ar putea scinda acest proiect Europa?
Gazoductul ar întări poziția Germaniei pe piața energetică. Mai ales țările din estul Europei se tem de pierderea încasărilor prin taxele de tranzit, de pierderea a miliarde de euro, în cazul în care conductele de gaz existente în țările lor vor fi folosite mai puțin. Multe state sunt îngrijorate și din cauza creșterii dependenței de gazul metan rusesc. Și nun puțini sun dezamăgiți că, în ciuda acestor temeri manifestate de partenerii europeni, Germania urgentează lucrările la construcția gazoductului.
Și Uniunea Europeană își face griji, considerând proiectul uniunii energetice europene amenințat. Scopul acestei uniuni ar fi tocmai reducerea dependenței de gazul rusesc.
Care e poziția oficială a Germaniei?
Guvernul federal susține proiectul. Ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel (SPD) s-a pronunțat, în trecut, în repetate rânduri în favoarea Nord Stream 2, prezentând Rusia drept țară de nădejde exportatoare de energie.
Vinerea trecută, Angela Merkel (CDU) a declarat că Nord Stream 2 este un proiect pur economic și, deci, o decizie de afaceri.
Ce opinii mai există față de Nord Stream 2?
Mulți politicieni germani o contrazic pe Angela Merkel, subliniind aspectul politic al afacerii. „Energia a fost mereu și o armă politică. Putin însuși a recunoscut asta”, a explicat Elmar Brok. „De aceea, distincția dintre politică și economie e în acest caz extrem de periculoasă.” Relațiile germano-ruse sunt proaste în momentul de față și din cauza sprijinului acordat de către Moscova președintelui sirian Bashar al-Assad. Vocile critice se pronunță împotriva extinderii raporturilor bilaterale – cel puțin pe moment. Pentru că Germania ar putea să devină politic și economic șantajabilă. Verzii resping proiectul Nord Stream 2 și din motive ecologice.
Care sunt obiecțiile în afara Germaniei?
Printre principalii adversari se numără Polonia, țările baltice, Slovacia și Ucraina. Unele țări își văd amenințate interesele de securitate, altele se tem de dezavantaje economice. Prin noua legătură directă către Germania, gazoductele existente care traversează Polonia, Slovacia sau Ucraina ar putea deveni de prisos. Nord Stream 2 ar putea transporta în Germania, prin Marea Baltică, o cantitate dublă de gaz decât până acum. Polonia dispune din 2015 de un terminal propriu de gaz natural lichefiat și nu e, ca tare, interesată de și mai mult gaz ieftin de proveniență rusească pe piața europeană.
Există apoi și pericolul unei și mai pronunțate destabilizări a Ucrainei. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat în trecut că vrea să ocolească teritoriul ucrainean. Ucraina ar pierde astfel aproximativ două miliarde de euro dacă nu mai încasează taxe de tranzit. Andriy Kobolev, șeful concernului energetic ucrainean Naftogaz, se teme chiar de o posibilă acțiune militară rusească contra Ucrainei, dacă livrările de gaz din Rusia vor ocoli țara.
Și SUA se opun proiectului Nord Stream 2, după cum a subliniat recent și secretarul de stat Rex Tillerson. Americanii cred că Rusia s-ar putea folosi de livrările de gaz pentru a exercita presiuni. În plus, SUA vor să-și extindă vânzările de gaz lichefiat pe piața europeană.
Dar mai e nevoie de un nou gazoduct?
Aici părerile sunt împărțite. Guvernul Germaniei susține că prin noul gazoduct care traversează Marea Baltică există un plus de siguranță în ce privește aprovizionarea cu gaz pe continentul european. Kirsten Westphal, expertă pentru probleme energetice la Fundația pentru Știință și Politică (SWP) e de părere că, sub acest aspect, proiectul ar avea sens. Căci exploatările de gaze naturale se vor diminua în continuare în spațiul UE. Legătura mai scurtă, directă dintre Rusia și Germania este un argument demn de luat în serios, mai spune ea.
Adversari precum Elmar Brok văd lucrurile altfel: „Nu există o necesitate economică pentru Nord Stream 2”. El pledează pentru folosirea gazoductelor existente, extinderea altor surse de energie și cumpărarea de gaz lichefiat american.
Mai poate fi împiedicat Nord Stream 2?
Teoretic da. Fiecare dintre țările pe care urmează să le traverseze (apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei și Germaniei) trebuie să-și dea acordul. Din partea Germaniei există o aprobare parțială a proiectului. Danemarca a adoptat o lege care interzice trecerea gazoductului rusesc Nord Stream 2 prin apele sale teritoriale.
Și Comisia UE încearcă să influențeze evoluția lucrurilor. Iar în cazul SUA, sancțiunile la adresa Rusiei ar putea afecta unele firme europene care contribuie la finanțarea gazoductului.
Articol realizat de Rahel Klein, pentru DW.com
