Ministrul moldovean adjunct al Economiei, Octavin Calmîc, a anunțat zilele trecute că Moldova deja se află în recesiune, invocând motive „interne și externe”. Acestea sunt descrise în două rapoarte elaborate separat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și de Institutul de Cercetări Economice al Academiei de Științe a Moldovei. Ambele anticipează o diminuare a Produsului Intern Brut al Moldovei cu aproximativ 2%. Principalii factori care vor afecta economia țării în 2015 sunt embargourile impuse de Rusia, războiul din Ucraina vecină, reticența investitorilor străini de a veni în Moldova și instabilitatea sistemului bancar. În plus, 2015 este an electoral (pe 14 iunie vor avea loc alegeri locale generale), ceea ce înseamnă că, tradițional, politicienii se concentrează asupra luptei electorale în detrimentul bunei guvernări.

Banii furați urmează a fi colectați de la cetățeni

Potrivit economiștilor de la „Expert-Grup”, în a doua jumătate a anului, creditele vor înregistra o scădere cu 30%, iar investiţiile străine directe, exporturile, dar şi importurile, vor scădea esențial. Remitențele vor scădea cu 7%. În plus, Moldova a intrat în recesiune total nepregătită: cu un sector bancar slăbit, din care s-au furat miliarde de lei; o diminuare bruscă a încrederii populației în bănci și în moneda națională; și un nivel al rezervelor valutare aproape de minimul admisibil. Cel mai dur impact l-ar putea avea, însă, o eventuală decizie a Guvernului de a „salva” sectorul bancar prin convertirea în datorie de stat a creditelor oferite de Banca Națională celor trei bănci în derivă („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” prin intermediul cărora, în noiembrie 2014, s-a scurs 1 miliard USD). Aceasta ar însemna ca gaura formată prin furtul de la cele trei bănci să fie acoperită din contul populației, prin majorări de impozite, accize, taxe, tarife și prețuri.

FMI anticipează pentru Moldova o rată a inflaţiei de 7,5% la sfârşit de an – mai mare decât prognoza din octombrie 2014 de 5,7%. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a redus estimările privind creşterea economică a Moldovei în 2015 până la 0%, faţă de 4% cât anticipa în septembrie 2014.

Relațiile cu FMI rămân „înghețate”

Guvernul condus de Chiril Gaburici a urgentat, ocolind Parlamentul, intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pentru 2015 prin angajarea răspunderii Guvernului, pentru a debloca relațiile țării cu FMI. Aceasta după ce Moldova a ratat ultima tranșă de 77 milioane USD dintr-un credit de 567 de milioane USD din partea FMI. FMI „a înghețat” relațiile cu Moldova după ce Guvernul a decis aplicarea impozitului unic în agricultură, precum și majorarea pensiilor și salariilor funcționarilor.

La Chișinău se află, în aceste zile, o misiune a FMI, care examinează evoluțiile economice ale Moldovei în 2014, situația din sectorul bancar și intențiile Guvernului în ceea ce privește reformele structurale. În cadrul precedentei vizite a misiunii FMI, care a avut loc în luna ianuarie 2015, autoritățile de la Chișinău nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu FMI pentru semnarea unui nou acord de asistență. În opinia economiștilor Centrului „Expert-Grup”, semnarea unui memorandum cu FMI ar oferi garanțiile necesare pentru stabilitatea macroeconomică a țării, prin deblocarea altor fonduri din partea partenerilor de dezvoltare, modernizarea infrastructurii, sporirea cererii pentru forță de muncă și oferirea de suport tehnic pentru Guvern și Banca Națională.

UE e dispusă să ajute, dar cere un angajament de soluționare imediată a problemelor grave

Șeful Direcției economice a Delegației UE la Chișinău, Wicher Slagter, a declarat că UE este dispusă să ajute Moldova să facă față provocărilor în multe privințe, dacă ar manifesta un angajament de soluționare a problemelor grave care există nu pe termen lung, ci imediat.

Deputatul european Siegfried Mureșan a menționat într-un interviu pentru Europa Liberă că UE va aloca Republicii Moldova, în următorii șapte ani, între 600 și 700 de milioane de euro fonduri nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți pentru îmbunătățirea infrastructurii – pentru drumuri, căi ferate, poduri, îmbunătățirea capacității instituționale (15 milioane de euro pentru reformarea Procuraturii). Mureșan a menționat că banii urmează a fi folosiți „cu sens”, astfel încât oamenii să simtă realizarea unui proiect ce le aduce beneficii palpabile.