Ministerul rus de Externe a reacționat abia acum la o decizie a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), aprobată încă pe 7 octombrie, prin care au fost sancționate patru posturi autohtone de televiziune ce retransmit programe din Rusia pe teritoriul Moldovei. CCA a probat faptul că cei patru radiodifuzori au utilizat etichetări pentru a discredita, denigra şi a pune într-o lumină negativă una din părţile implicate în conflictul armat din Ucraina (Guvernul Ucrainei). Pentru aceasta, posturile respective de televiziune au recurs la dezinformare și manipulare, a constatat CCA din Moldova. Deși reportajele manipulatorii au fost fabricate și difuzate de la Moscova, conform legislației moldovenești, studiourile locale din Moldova poartă responsabilitate pentru conținutul editorial difuzat.

Ministerul rus de Externe a reacționat la decizia autorității moldovenești în domeniul audiovizualului abia miercuri, 15 octombrie. Într-un comunicat oficial, diplomația rusă acuză CCA de ”cenzură politică şi încălcarea dreptului la libera exprimare”. În același comunicat se mai spune că ,,scopul real al sancțiunilor este de a reduce volumul de știri difuzate de posturile TV rusești în spațiul informațional al Republicii Moldova”.

Președintele CCA, Dinu Ciocan, a respins categoric acuzațiile: ”Monitorizarea posturilor TV s-a efectuat conform unei metodologii elaborate de experții europeni. S-au atestat derogări grave în ceea ce privește echidistanța acestor posturi de televiziune și ele au fost sancționate”. Vasile Năstase, președintele Asociației pentru drepturile de autor și conexe ”APOLO”, care a sesizat CCA în acest caz, susține că declarațiile MAE rus sunt ”ilegale și manipulatorii”.

Acuzațiile Rusiei nu s-au oprit aici. Diplomația rusă a sugerat că cele patru posturi TV ar fi fost sancționate la indicația Ambasadei SUA și a Delegației UE din Chișinău.

Al doilea comunicat

A doua zi după apariția acestui comunicat, joi, 16 octombrie, Ministerul rus de Externe a postat un comunicat nou în care iarăși este vizată Republica Moldova. De data aceasta, Rusia critică propunerea ”unor forțe politice” de la Chișinău de modificare a formatului de pacificare de la Nistru.

Aceeași inițiativă a fost enunțată la sfârșitul lunii septembrie, de la tribuna ONU, de către ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, dar atunci diplomația rusă nu a reacționat prin comunicate oficiale, ci doar vicepremierul rus Dmitri Rogozin a amenințat militar Republica Moldova.

În comunicatul difuzat joi, MAE rus susține că „principalul motiv al forţelor politice, care se pronunţă pentru transformarea actualei misiuni de pacificare, nu este asigurarea unor garanţii de pace şi stabilitate pe Nistru, ci aspiraţia de a scoate cu orice preţ contingentul rus de pacificare din zona de conflict”. Potrivit comunicatului citat, Rusia, Moldova şi ”Transnistria”, iar mai târziu şi Ucraina, au convenit din start că reformatarea misiunii pacificatoare se va produce doar în condiţiile reglementării politice a conflictului transnistrean. "Părţile se apropiaseră de o asemenea situaţie în 2003, dar la intervenția directă a Bruxelles-ului și Washington-ului această oportunitate a fost ratată de partea moldovenească prin nesemnarea documentului cunoscut sub denumirea "Memorandumul Kozak".

Agent rus expulzat

Săptămâna aceasta, Poliția de Frontieră din Republica Moldova l-a reținut și expulzat în Rusia, chiar de la aeroport, pe Vasili Kașirin, unul dintre agenții Moscovei care o consiliază pe așa-zisul ministru de externe al regiunii separatiste transnistrene, Nina Ștanski. Kașirin a fost declarat persoană indezirabilă și somat să părăsească Moldova. Imediat după ce s-a întors la Moscova, acesta a scris pe o rețea de socializare: „Nu ne permit să intrăm în Chișinău, vom zbura direct la Tiraspol. Și lui Zatulin (deputatul rus Konstantin Zatulin – n.n.) i-a fost cândva (în iunie 2009 – n.n.) îngrădit accesul în Crimeea (alipită la Rusia în 2014 – n.n.)”.

Săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova a reacționat ca urmare a mai multor tentative eșuate a așa-numiților”omuleți verzi” de a pătrunde în Republica Moldova. Unul din consilierii șefului statului declarase atunci că ”mai multe persoane suspectate că ar fi militari ruși au încercat să intre în Republica Moldova”.