Un comunicat de presă al Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS) menţiona că ‘Transilvania poate deveni în cele din urmă o destinaţie turistică de renume internaţional, iar beneficiile, nu doar pentru turismul din regiune, ci şi pentru economia noastră, în general, vor fi imense … Autorităţile locale din şase judeţe din Transilvania ar putea dezvolta, prin utilizarea fondurilor europene, un proiect regional intitulat ‘Dracula’, în urma unei propuneri a primarului din Târgu Mureş. Brandul Dracula există de mult timp, el trebuie doar exploatat şi împachetat cum se cuvine, iar apoi vândut într-o manieră modernă’.
Deşi vampirii au fost populari timp de zeci de ani în romanele lui Stephenie Meyer, Anne Rice, Stephen King şi ale multor alţi scriitori, cel mai faimos vampir rămâne Dracula lui Bram Stoker, personaj apărut pentru prima dată în 1897 în romanul gotic cu acelaşi nume.
Potrivit cercetătoarei Sharon Hill, de la Doubtful News, România ‘nu a făcut o treabă extraordinară cu comercializarea acestei idei pentru turism”. ”Acest tip de turism este o mare afacere. Gândiţi-vă la Monstrul din Loch Ness (Scoţia), la tururile dedicate procesului vrăjitoarelor din Salem (Massachusetts) sau la cele dedicate prăbuşirii OZN-ului din Roswell (New Mexico)’, explică ea.
Într-adevăr, prin comparaţie cu alte locaţii turistice similare, România se află în urmă.
De ce a durat atât de mult? Potrivit FPTS, cea mai mare problemă a constat ‘în descurajarea unei părţi a opiniei publice în faţa asocierii României cu legenda ţesută în jurul lui Vlad Ţepeş. Această percepţie s-a schimbat, în sfârşit, aşa încât este timpul să profităm de un mit recunoscut pe plan mondial şi să-l punem la treabă pentru turismul românesc’.
Se spune că Bram Stoker l-a luat drept model pe domnitorul român Vlad Ţepeş (1431-1476) pentru personajul Dracula. De ce ar fi atunci românii ezitanţi să-l asocieze pe domnitor cu cel mai faimos vampir din lume? Motivul, explică articolul, este că, deşi Vlad este într-adevăr cunoscut sub numele de Vlad Ţepeş, caracterizarea lui ca un ‘vampir’ sadic, însetat de sânge, este una occidentală. În România, Ţepeş nu este privit ca un sadic crud, ci ca un erou naţional care a luptat pentru independenţă împotriva Imperiului Otoman.
Desigur, Ţepeş ar fi torturat şi ucis aproape 80.000 de oameni prin tragere în ţeapă, spânzurare sau prin alte practici, social inacceptabile. Pe de altă parte, istoricii români nu pretind că Ţepes a fost cel mai bun conducător din Europa acelor vremi şi nici cineva cu care ai fi vrut să îţi petreci un week-end, adaugă sursa citată.
Cu toate acestea, subliniază ei, potrivit multor relatări Vlad Ţepeş a fost un patriot curajos care a fost nevoit să recurgă la măsuri extreme pentru a-şi apăra poporul de opresiune şi că multe dintre cele mai grave zvonuri care circulau despre el au fost rezultatul unei campanii politice de defăimare şi nu sunt adevărate.
Mai mult, pentru a fi corecţi, trebuie spus că astfel de atrocităţi au fost destul de frecvente în timpul Evului Mediu. Biserica Catolică, spre exemplu, s-a folosit cu bucurie de multe dintre aceleaşi torturi barbare împotriva duşmanilor săi, pe care i-a ars de vii, i-a zdrobit sub pietre, i-a tras în ţeapă şi aşa mai departe.
În consecinţă, planurile vor merge mai departe, iar românii sunt dornici să profite de pe urma turismului cu vampiri, chiar dacă aceasta înseamnă să păteze reputaţia unui erou naţional – conchide articolul apărut pe Discovery.com.
Sursa: Agerpres