Spre exemplu, rata de creştere a preţului benzinei a fost 10,4% în Bulgaria , 5,7% în Ungaria iar în Polonia 1,6%. La motorină ritmul de creştere a fost 1,1% în Bulgaria, în timp ce în Polonia şi Ungaria preţurile au scăzut cu 4,8%, respectiv 1%.

Consumatorii români plătesc același preț ca țarile Europene. În cazul motorinei, carburant utilizat preponderent de consumatorii români şi de către transportatorii de mărfuri, un litru costa echivalentul a 1,18 euro în septembrie 2019, în timp ce media europeană era de 1,31 euro, iar în ţările vecine, acesta poate fi achiziţionat cu sume cuprinse între 1,1 (Bulgaria) şi 1,19 euro (Ungaria), conform promotor.

Toate sectoarele din România au înregistrat cea mai abruptă creştere a preţurilor din Uniunea Europeană. Indicele Armonizat al Preţurilor de Consum a fost de 4,1% în august 2018, în timp ce media europeană a fost de 1,4%, conform Raportului privind evoluţia concurenţei în sectoare cheie 2019.

În ciuda celei mai ridicate rate de creştere a preţurilor, consumatorii români se bucură de unele dintre cele mai ieftine produse şi servicii, exprimate în raport cu media Uniunii Europene, potrivit documentului.

Astfel, conform celor mai recente date (2018), nivelul general al preţurilor din România se afla la 48,6% din media europeană, cel mai redus nivel după cel înregistrat în Bulgaria (46,3%). De altfel, nivelul preţurilor din România se încadrează în tiparul regional: 54,3% în Polonia, 59% în Ungaria sau 64% în Republica Cehă. În timp ce în statele din Centrul şi Estul Europei se regăsesc de regulă cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, la polul opus, consumatorii din Luxemburg (141,6% din media UE), Danemarca (138,1%), şi Irlanda (129,2%) sunt nevoiţi să achite cele mai mari preţuri.

În mod specific, consumatorii bulgari achită în general cele mai scăzute preţuri din Europa pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri şi servicii adresate consumatorilor finali. În schimb, consumatorii români plătesc cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană pentru produse alimentare şi băuturi non-alcoolice (preţuri mai mici cu aproximativ 34 de puncte procentuale faţă de media comunitară) şi în ceea ce priveşte serviciile de recreaţie şi cultură (preţuri mai mici cu aproximativ 41,4 p.p. faţă de medie). De altfel, cele mai sugestive diferenţe în ceea ce priveşte preţurile plătite de consumatorii români pentru alimente şi băuturi non-alcoolice se remarcă în cazul fructelor, legumelor şi cartofilor (preţuri mai mici cu 46,2 p.p. faţă de media europeană) precum şi în cazul produselor de panificaţie (cu 45,8 p.p. mai ieftine). Alte diferenţe semnificative faţă de media europeană se evidenţiază în cazul serviciilor de educaţie, a serviciilor de sănătate şi în ceea ce priveşte utilităţile (electricitate şi gaze).

Există însă şi cazuri în care consumatorii români plătesc preţuri similare sau chiar mai mari decât omologii europeni. Acesta este cazul anumitor bunuri alimentare (uleiuri şi grăsimi – 94,5% din media europeană, respectiv lactate şi ouă (93%), aparate de uz casnic (92,3%) şi articole de încălţăminte (90,1%).

De altfel, în ciuda preţurilor mai reduse înregistrate în România şi în celelalte state membre UE din Europa Centrală şi Est, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte puterea de cumpărare între consumatorii din aceste economii emergente şi cei din economiile dezvoltate din UE, diferenţe cauzate de disparităţile de venituri.