Prin această OUG, care a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 27 aprilie, se modifică legislaţia de funcţionare a ANCOM. Astfel, conducerea ANCOM este asigurată de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, numiţi pe baza propunerii Executivului de către cele două Camere ale Parlamentului, reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. 

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Alina Petrescu, preciza, la data adoptării actului normativ, că mandatul precedentului preşedinte al ANCOM a expirat şi nu există drept de semnătură. 

"Trebuia numită o nouă conducere. ANCOM este o instituţie care funcţionează în subordinea Parlamentului. Este absolut firesc ca Parlamentul să fie cel care decide final asupra conducerii acestei instituţii", a explicat Petrescu, după şedinţa de Guvern din 27 aprilie, fiind întrebată de ce a fost nevoie de această OUG, având în vedere că până în prezent conducerea ANCOM a fost asigurată de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, numiţi de către preşedintele României, la propunerea Guvernului. 

Conform actului normativ publicat în Monitorul Oficial, noua modalitate de desemnare a conducerii ANCOM "conferă garanţiile necesare de independenţă, coerenţă şi stabilitate pentru îndeplinirea obiectivelor acestei instituţii", iar neadoptarea acestor măsuri ar fi generat "efecte negative, concretizate în disfuncţionalităţi ale activităţii ANCOM". 

OUG a fost adoptată având în vedere statutul juridic al ANCOM, de autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar, se mai arată în actul normativ. De asemenea, la adoptarea OUG a fost luată în considerare "necesitatea revizuirii modalităţii de desemnare a conducerii ANCOM în scopul corelării cu statutul juridic al instituţiei". 

Pe 28 aprilie, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, a declarat că adoptarea OUG pentru modificarea procedurii de numire a conducerii ANCOM reprezintă un alt semnal îngrijorător privind modul netransparent în care acţionează Guvernul. 

''Dacă Guvernul şi-ar fi dorit să rezolve această situaţie printr-o formulă urgentă, avea şi instrumentele, avea şi timpul la dispoziţie, pentru că, până la urmă, această instituţie nu are conducere de ceva luni, deci exista posibilitatea ca situaţia să fie rezolvată prin folosirea legislaţiei în vigoare, prin simplul fapt al numirii altor persoane pentru locurile vacante. Recurgerea la ordonanţa de urgenţă, care a fost înscrisă pe ordinea de zi suplimentară, se constituie într-un alt semnal îngrijorător în legătură cu modul netransparent în care acţionează Guvernul'', a spus Dobrovolschi, la Palatul Cotroceni. 

AGERPRES