Este foarte bine cunoscut faptul că pandemia de coronavirus a pornit din China, însă câți dintre cetățenii acestei țări au fost informați cu privire la situația reală în care se află?
Comisia Europeană a prezentat un mesaj fără menajamente îndreptat împotriva eforturilor Chinei de a propaga dezinformări legate de epidemia de coronavirus din Europa. Este pentru prima dată când executivul UE denunţă public China pentru rolul pe care îl joacă în răspândirea de fake news.
Miercuri 10 iunie, vicepreşedinta comisiei, Věra Jourová, şi înaltul reprezentant al Politicii Externe, Josep Borrell, au prezentat o comunicare privind „Combaterea dezinformării legate de Covid-19”, în care actori externi ca Rusia şi China sunt numiţi şi blamaţi pentru rolul jucat în propagarea de ştiri false referitoare la coronavirus.
„Actori străini şi anumite terţe ţări, în special Rusia şi China, s-au angajat în operaţiuni de influenţă ţintite şi campanii de dezinformare pe tema Covid-19 în UE, în vecinătatea ei şi la nivel global, căutând să submineze dezbaterea democratică şi să exacerbeze polarizarea socială şi să-şi îmbunătăţească propria imagine în contextul Covid-19”, afirmă CE.
Printre exemplele de dezinformare de acest fel, spune comisia, se numără sfaturile false de genul „consumul de clor sau de alcool pur pot vindeca coronavirusul” sau teorii ale conspiraţiei, precum afirmaţia că coronavirusul este „o infecţie provocată de elitele lumii pentru a reduce creşterea populaţiei”.
În timpul informării de presă prealabile de la Bruxelles, de marţi (9 iunie), vicepreşedinta Jourova şi-a spus clar părerea despre campania de dezinformare lansată de China în Europa.
„Pentru prima dată am decis să numim China în raportul nostru. Îmi pare bine că am făcut asta pentru că dacă avem suficiente dovezi, trebuie să o spunem”, a spus ea. „Este momentul să spunem adevărul”.
Totuşi, comisia nu a putut răspunde la întrebarea Euractiv despre dovezile strânse privind genul de campanie de dezinformare în care s-a angajat China, şi dacă operaţiunea Chinei este sau nu similară cu iniţiativa coordonată de stat a Rusiei.
Acţiunile Rusiei în domeniul propagandei online şi ştirilor denaturate sunt mereu în vizorul comisiei, în special acţiunile Agenţiei de cercetare internet a Rusiei, care dirijează campanii online de influenţă în numele clienţilor guvernului.
Divizia de comunicare strategică şi analiză a informaţiilor din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (EEAS) a fost constituită ca parte a East Stratcom Task Force în 2015 şi a analizat predominant dezinformările emanate din Rusia, cu impact asupra statelor membre UE.
Borrell a sugerat miercuri că ar putea fi direcţionate mai multe eforturi spre campaniile emanate din Extremul Orient, dar nu a precizat dacă va fi constituită sau nu o diviziune separată pentru acoperirea acestei zone geografice.
Scandalul EEAS China
Denunţarea Chinei ca propagator de dezinformare apare ulterior unui scandal în cadrul EEAS, în cadrul căruia branşa afacerilor externe a UE a negat relatările media că şi-ar fi temperat alegaţiile făcute împotriva Chinei în cadrul unui raport privind campaniile de dezinformare coordonate de stat, în urma presiunilor exercitate de Beijing.
Oficialități chineze de la Bruxelles au fost iniţial alertate privitor la publicarea raportului în urma unei scurgeri a documentului de lucru care denunţa China pentru rolul jucat în răspândirea de dezinformări. EEAS a publicat până la urmă o versiune publică a documentului care mai aducea unele acuzaţii Chinei, dar îşi temperase totuşi limbajul care acuza în mod direct Beijingul pentru rolul jucat în diseminarea de fake news.
Borrell a admis ulterior că oficialităţi chineze şi-au „exprimat preocupările” referitor la publicarea proiectului de document al comisiei.
Cod sau practică împotriva dezinformării
La modul mai larg, comunicarea Comisiei de săptămâna aceasta face şi o revizuire a măsurilor adoptate de platformele online pentru combaterea dezinformării online legate de coronavirus, pentru platformele care au semnat codul UE de practici împotriva dezinformării.
În acest scop, platformele au fost îndemnate să furnizeze rapoarte lunare care să includă „date mai detaliate despre acţiunile lor de promovare a conţinutului autorizat, de creştere a vigilenţei utilizatorilor şi de limitare a dezinformărilor şi publicităţii privind coronavirusul”.
De asemenea, li s-a spus să-şi intensifice cooperarea cu cei care verifică faptele pentru toate limbile din UE şi totodată să-şi informeze utilizatorii că au intrat în interacţiune cu dezinformări.
Codul de practici împotriva dezinformării a fost introdus de comisie în octombrie 2018, în încercarea de a combate ştirile denaturate în contextul alegerilor din mai 2019 pentru Parlamentul European. Jourova a spus, miercuri, că platforma de video-sharing chinezească TikTok a devenit de curând cel mai recent semnatar al codului.
Totuşi, unele persoane care activează în societatea civilă consideră că prin faptul că ”imploră” platformele să ia o poziţie concretă împotriva răspândirii de dezinformări online, codul este insuficient, scrie Euractiv.
„Într-o vreme când minciunile despre Covid-19 costă vieţi, Bruxelles-ul nu poate continua să se eschiveze de la ceea ce se află în inima dezbaterii: reglementarea dezinformării, care în caz contrar ne va reglementa ea pe noi. Apelul la arme al vicepreşedintei Jourova trebuie să devină urgent un efort de reglementare globală”, afirmă Luis Morago, director de campanie la Avaaz.
Legea serviciilor digitale şi planul de acţiune pentru democraţie
Între timp, comisia urmează să publice evaluarea sa privind eficienţa codului, aşteptată în viitorul apropiat. Jourova a remarcat miercuri că lecţiile învăţate din implementarea codului vor fi folosite la elaborarea legii Serviciilor Digitale (DSA) şi Planului de Acţiune pentru Democraţie (DAP), care vor fi prezentate înaintea sfârșitului anului.
DSA îşi propune să reglementeze ecosistemul online într-o serie de domenii inclusiv publicitatea politică şi conţinutul ofensator, iar DAP va căuta să protejeze mai mult alegerile din UE de intervenţiile străine.
Oricum, Jourova a spus miercuri că niciuna din aceste măsuri nu va include „reglementări hard” şi că ea preferă o abordare care păstrează libertatea de exprimare. Ea a notat că DAP se va concentra asupra modalitătilor de „reducere a impactului” dezinformării în contextul alegerilor, mai degrabă decât asupra unei scoateri în afara legii a acesteia.