Mega Image, Profi,  Auchan, Carrefour, Lidl și toți ceilalți au avut program special, cu o zi înainte, pentru a se conforma noii măsuri și a schimba prețurile.

Analiștii din piață mizează pe o scădere a evaziunii fiscale în industria alimentară, cu cel puțin 30-40%, într-un anumit interval de timp.

”În urma discuțiilor pe care le-am avut și cu Ministerul Finanțelor, evident la presiunea Ministerului Agriculturii, cu Banca Națională, cu FMI, cu Comisia Europeană, am luat decizia, și astăzi vom aproba ordonanța de urgență prin care, de la 1 iunie, toate, absolut toate alimentele, nu doar cele cinci alimente de bază, absolut toate produsele agro-alimentare din România vor avea o cotă de TVA de 9%. Și toate băuturile nealcoolice”, a spus premierul Victor Ponta, în ședința de Guvern din 7 aprilie.

Potrivit actului normativ, toate produsele ale căror coduri au fost prevăzute în norme, care prin natura lor sunt alimente destinate consumului uman sau animal, ori sunt plante, seminţe, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, beneficiază de aplicarea cotei reduse de TVA pe tot lanţul economic de la producător până la consumatorul final.

Prin urmare, cota redusă de TVA este aplicată şi în cazul în care un produs alimentar este utilizat ca materie primă în alte scopuri, cum ar fi producerea de cosmetice, băuturi alcoolice, atâta timp cât acestea, prin natura lor, au ca destinaţie principală consumul uman sau animal. Potrivit Guvernului, măsura are scopul de a simplifica aplicarea cotei reduse de TVA, având în vedere că furnizorul nu poate controla scopul final în care este utilizat bunul respectiv, situaţie în care pentru acelaşi produs ar fi fost posibilă aplicarea unor cote diferite de TVA în funcţie de utilizarea lor finală, ori acest lucru contravine principiilor statuate de Directiva 2006/112/CE.

O reglementare specifică este în cazul produselor care, prin natura lor, nu constituie alimente sau plante, seminţe, ingrediente, utilizate pentru producerea de alimente destinate consumului uman sau animal, cum sunt vitaminele, grăsimile, unele produse ale industriei chimice, seminţele de rapiţă, bumbac, ricin, sarea. În cazul acestor produse s-a prevăzut în mod explicit în normele metodologice, cu indicarea codurilor la care se încadrează produsele respective, că aplicarea cotei reduse de TVA este posibilă numai în măsura în care se poate face dovada că acestea sunt utilizate în scopurile prevăzute de lege.

În acest sens sunt prevăzute condiţii atât pentru livrarea acestora în interiorul ţării, cât şi în cazul importului şi a achiziţiei intracomunitare.

Actul normativ introduce, de asemenea, precizări în cazul vânzării, la un preţ total, a pachetelor care conţin produse cu cote diferite de TVA. În aceste cazuri se va aplica cota de TVA corespunzătoare fiecărui produs.

Pentru suplimentele alimentare, în normele metodologice s-a prevăzut aplicarea cotei reduse de TVA în măsura în care acestea sunt notificate către Ministerul Sănătăţii sau Institutul de Bioresurse Alimentare, iar această notificare este afişată pe site-ul celor două instituţii, conform legislaţiei în domeniu.

Pentru băuturile alcoolice care sunt servite la restaurant sau de firmele de catering, pentru care se aplică cota de TVA de 24%, au fost date exemple pentru a se sublinia că acestea nu reprezintă livrări de bunuri, ci fac parte din serviciul de restaurant sau de catering, dar cu o cotă diferită de TVA.

În cazul serviciilor de cazare care includ şi demipensiune, pensiune completa sau all-inclusive, s-a subliniat că acestea vor fi supuse cotei de 9% de TVA, chiar dacă includ şi băuturi alcoolice, astfel cum s-a aplicat şi până în prezent după modificarea realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2014 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

De asemenea, actul normativ instituie reguli privind procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului datorat pentru veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum şi veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

Mai exact, se precizează perioada pentru care se acordă scutirea, potrivit documentelor justificative, în sensul corelării acesteia cu data de la care contribuabilii respectivi sunt încadraţi, potrivit documentelor, ca fiind persoane cu handicap grav sau accentuat. De asemenea, se menţionează obligativitatea ce revine contribuabilului care beneficiază de această facilitate să prezinte angajatorilor/plătitorilor/organului fiscal competent, după caz, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat.

Documentele vor fi prezentate în original şi copie, iar angajatorul/plătitorul/organul fiscal, după caz, vor păstra copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Aceste completări sunt necesare în condiţiile în care prin OG nr.4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost instituită scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum şi veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

Un alt element de noutate adus de actul normativ vizează asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obţinute din activităţi desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. În acest scop, Hotărârea de Guvern elimină excepţia de la reconsiderare ca activitate dependentă, a activităţilor care generează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.