Dezastru total pentru România. Ce au făcut angajații unei instituții extrem de importante din statul român este de-a dreptul șocant. Un ministru a dezvăluit totul.

Dezvăluiri șocante ale unui ministru

Autorităţile au demarat procedurile de contestaţie în anulare la hotărârea Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris care îi dă dreptate constructorului italian Salini Impregilo în privinţa rezilierii contractului pentru execuţia secţiunii „cu urşi” a lotului 2 din autostrada Lugoj-Deva. Hotărârea stabileşte plata de către statul român a sumei de aproximativ 50 de milioane de euro drept daune, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

„Informaţia am primit-o şi eu în urmă cu câteva zile de la Compania de Drumuri (CNAIR). 

Practic, Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, printr-o hotărâre, stabileşte în legătură cu acest lot de autostradă câteva lucruri. Dincolo de suma pe care statul român este obligat să o plătească constructorului, aproximativ 50 de milioane de euro, mai stabileşte ceva. Declară că contractul este în vigoare şi mai declară că încetarea parţială a contractului de către Companie a fost abuzivă şi nelegală.

Eu cred că statul român trebuie să uzeze de toate pârghiile pe care le are pentru a opri punerea în aplicare a acestei hotărâri. Noi deja am demarat procedurile de contestaţie în anulare la această hotărâre şi am speranţa că, printr-o implicare şi printr-o apărare serioasă a intereselor statului român, putem să întoarcem această hotărâre”, a dezvăluit Bode, la Realitatea Plus.

Practic, spune ministrul, fostul contract este în vigoare. „Fostul contract este în vigoare. Asta spune decizia Curţii de Arbitraj de la Paris. Asta presupune că antreprenorul italian trebuie să fie repus în contract să continue lucrările la valorile stabilite în contract şi, bineînţeles, noi să achităm acele despăgubiri. Acest lucru este inadmisibil din punctul meu de vedere”, a arătat el.

Este vorba despre a doua instanţă, întrucât în prima instanţă România a câştigat, însă, ulterior, niciun angajat al statului român nu s-a prezentat să apere interesele statului român.

„Vorbesc despre a doua instanţă, pentru că în primă instanţă statul român a câştigat.

Compania de Drumuri a avut câştig de cauză dintr-un motiv foarte simplu. Constructorul a semnat acel contract de execuţie a lotului 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva, acei 28 de kilometri, în 2013, pentru o valoare de 560 de milioane de lei. În 2017, Compania de Drumuri a decis să scoată din contract o secţiune – 10 km – pentru un motiv, cred eu, la fel de simplu şi sustenabil. Şi anume valoarea lotului, a secţiunii era cu 130% mai mare decât valoarea iniţială a contractului. Nu aveai cum să suplimentezi valoarea unui contract de 120 de milioane de euro cu încă 130 de milioane de euro. Aşadar, am câştigat în primă instanţă.

Vom apăra interesele statului român, pentru că vreau să subliniez un lucru. Am aflat de la avocatul angajat de companie un lucru şocant: între prima instanţă şi Curtea de Arbitraj de la Paris niciun angajat al statului român nu s-a prezentat să apere interesele statului român.

Pur şi simplu, angajaţi ai Companiei de Drumuri au refuzat să meargă în instanţă şi să spună adevărul şi să apere interesele statului român. Acest lucru eu mă angajez public că-l voi clarifica.

Este inadmisibil ca tu, angajat al statului român, să refuzi să mergi să aperi interesele statului român în instanţă”, a susţinut şeful de la Transporturi.

Toţi cei care au refuzat să apere interesele statului român în această speţă trebuie să răspundă în faţa legii.

„Eu am convingerea că toţi cei care au refuzat să apere voit interesele statului român trebuie să răspundă în faţa legii.

Eu am obligaţia să clarific aceste aspecte pentru că din acest lot de autostradă Lugoj-Deva, din cei 100 de km, practic, noi avem 21 de km cu restricţii de viteză şi de tonaj – lotul 3 -, respectiv avem cei 10 km secţiunea E, celebra secţiune ‘cu urşi’, şi aici este o discuţie pe care sigur o s-o avem cu prima ocazie: cum am ajuns de la un acord de mediu din 2010, unde nu exista picior de urs în ultimii 40 de ani, la un acord de mediu revizuit în 2016, de toţi urşii dintre Apuseni şi Meridionali traversează prin secţiunea respectivă”, a adăugat Bode.