Creşterile de preţuri din întreaga lume, impulsionate de scumpirea petrolului şi de criza alimentară, au dus ratele de inflaţie la niveluri periculos de mari. Băncile centrale au reacţionat prin mărirea dobånzilor de referinţă, în speranţa că vor tempera consumul şi vor încuraja economisirea.
Încrederea europenilor în perspectivele economice a scăzut pånă la cele mai reduse niveluri din 2001, conform indexului Comisiei Europene (CE). La deteriorarea situaţiei au contribuit în special scumpirea abruptă a petrolului, creşterea monedei europene faţă de dolarul american şi rata mare de inflaţie.
Indexul CE pentru zona euro a coboråt 5,3 puncte în luna iulie, pånă la 89,5 puncte, consemnånd astfel cea mai mare depreciere din octombrie 2001, cånd atacurile teroriste asupra turnurilor gemene din SUA au dus la o scădere de 6,3 puncte a încrederii în economie. Şi indexul pentru Romånia, una dintre cele mai optimiste ţări, a coboråt 1,5 puncte faţă de luna anterioară, ajungånd pånă la 101,4 puncte.
Într-un context de majorare peste aşteptări a inflaţiei şi de încetinire a creşterii economice, băncile centrale sunt obligate să găsească soluţii pentru temperarea inflaţiei, chiar dacă acestea riscă să afecteze uneori creşterea economiei.
Echilibrul este, în acest moment, extrem de fragil şi se regăseşte în nivelul dobånzii de referinţă, care influenţează randamentele depozitelor atrase şi dobånzile creditelor acordate. Practic, scumpesc sau ieftinesc banii. De regulă, dobånda de referinţă trebuie să crească atunci cånd inflaţia se majorează, dar o scumpire foarte mare a creditului poate ajunge să afecteze creşterea economică, îngreunånd accesul companiilor la finanţări. În ultimele 12 luni, economiile lumii s-au confruntat cu o creştere peste aşteptări a preţurilor, care a dus inflaţia la niveluri îngrijorătoare, dar şi cu o încetinire a creşterii economice.
În cazul Romåniei, dobånda de politică monetară a Băncii Naţionale (BNR) a crescut de la 7% în vara anului trecut pånă la 10,25% în prezent. Principala problemă cu care se confruntă BNR este ascensiunea rapidă a creditelor, în special a celor acordate populaţiei. La sfårşitul lunii iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 60,3% faţă de iunie 2007, în timp ce depozitele firmelor şi populaţiei au urcat cu doar 40,1%. Apetitul pentru consum a susţinut avansul rapid al inflaţiei, care a ajuns la o rată anualizată de 8,6% la jumătatea anului în curs. Pentru oficialii BNR, temperarea inflaţiei este mai importantă însă decåt îngreunarea finanţării companiilor. Ratarea ţintei de inflaţie ar urma să afecteze, pe termen mediu şi lung, toate sectoarele industriale, nu doar indicatorii macroeconomici şi puterea de cumpărare a populaţiei.
Romånia a păstrat însă avantajul creşterii economice, care s-a menţinut la un nivel mare, estimarea pentru anul 2008 fiind, în prezent, de 6,5%-7%. În unele state dezvoltate, unde efectele crizei financiare s-au resimţit în creşterea economică, dobånda de referinţă nu a fost majorată. În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, dobånda a fost redusă în mai multe etape, ajungånd la o rată de doar 2%. Avansul fără precedent al creditelor s-a transformat recent într-o criză care afectează în lanţ şi alte pieţe financiare. Inflaţia în creştere, ajunsă la 5% în iunie, a determinat Federal Reserve să lase deschisă uşa pentru creşteri viitoare ale dobånzii.
Depozite avatajoase, credite scumpe
Problemele din zona euro ilustrează cel mai bine echilibrul fragil în care se află economiile în prezent. Banca Centrală Europeană (BCE) nu a putut micşora dobånda de referinţă din cauza presiunilor inflaţioniste, dar nici nu a mărit decåt puţin rata acesteia, pentru a menţine în viaţă economiile statelor care au adoptat moneda europeană. Creşterea dobånzii de referinţă a BCE din ultimele 12 luni a fost de numai 0,25%, modificarea fiind operată în ultima şedinţă a băncii. Inflaţia, ajunsă la 4% în iunie şi la 4,1% în iulie, conform datelor preliminare, a obligat instituţia să crească dobånda pentru a păstra un randament real pozitiv la depozite, dar şi pentru a tempera consumul. „Producătorii, cei care stabilesc preţurile, şi partenerii noştri sociali trebuie să ia în calcul o revenire la stabilitate într-o perioadă de peste 18 luni“, a declarat Jean-Claude Trichet, preşedintele ECB, citat pe site-ul băncii europene. Stabilitatea la care se referă Trichet este o rata a inflaţiei de 2%, plus/minus un punct procentual.
Majorarea dobånzilor înseamnă, pentru populaţie, o bună ocazie de economisire. Creşterea randamentelor anuale la depozite, de pånă la 11,5% în cazul Romåniei, încurajează păstrarea economiilor şi amånarea achiziţiilor de bunuri cu valoare mare. Frånarea împrumuturilor vine şi ca o consecinţă a scumpirii creditelor, care contrabalansează randamentele depozitelor, efect urmărit de toate băncile. O consecinţă negativă poate apărea în cazul pieţelor de capital, unde investiţiile sunt mult mai reduse în această perioadă, însă micşorarea investiţiilor vine şi ca un efect al crizei prin care trec bursele. Conjunctura economică din prezent, care va mai dura cel puţin un an, este de reducere a cheltuielilor şi de creştere a economisirii.
«Revenirea la preţuri stabile va avea loc peste un an şi jumătate, moment în care inflaţia se va reîntoarce la valori normale, de aproximativ 2%»
Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE
Dobånda BCE
Rata dobånzii de referinţă a Băncii Centrale Europene (BCE) a crescut cu 2,25% de la minimul de 2% din 2003, ajungånd pånă la 4,25%. BCE ar putea majora dobånda şi în următoarea şedinţă din cauza creşterii inflaţiei, estimate la 4,1% pentru luna iulie.
Sursa: BCE
