Creşterile de preţuri din întreaga lume, impulsionate de scumpirea petrolului şi de criza alimentară, au dus ratele de inflaţie la niveluri periculos de mari. Băncile centrale au reacţionat prin mărirea dobånzilor de referinţă, în speranţa că vor tempera consumul şi vor încuraja economisirea. Încrederea europenilor în perspectivele economice a scăzut pånă la cele mai reduse niveluri din 2001, conform indexului Comisiei Europene (CE). La deteriorarea situaţiei au
Creşterile de preţuri din întreaga lume, impulsionate de scumpirea petrolului şi de criza alimentară, au dus ratele de inflaţie la niveluri periculos de mari. Băncile centrale au reacţionat prin mărirea dobånzilor de referinţă, în speranţa că vor tempera consumul şi vor încuraja economisirea.
Încrederea europenilor în perspectivele economice a scăzut pånă la cele mai reduse niveluri din 2001, conform indexului Comisiei Europene (CE). La deteriorarea situaţiei au contribuit în special scumpirea abruptă a petrolului, creşterea monedei europene faţă de dolarul american şi rata mare de inflaţie.
Într-un context de majorare peste aşteptări a inflaţiei şi de încetinire a creşterii economice, băncile centrale sunt obligate să găsească soluţii pentru temperarea inflaţiei, chiar dacă acestea riscă să afecteze uneori creşterea economiei.
Echilibrul este, în acest moment, extrem de fragil şi se regăseşte în nivelul dobånzii de referinţă, care influenţează randamentele depozitelor atrase şi dobånzile creditelor acordate. Practic, scumpesc sau ieftinesc banii. De regulă, dobånda de referinţă trebuie să crească atunci cånd inflaţia se majorează, dar o scumpire foarte mare a creditului poate ajunge să afecteze creşterea economică, îngreunånd accesul companiilor la finanţări. În ultimele 12 luni, economiile lumii s-au confruntat cu o creştere peste aşteptări a preţurilor, care a dus inflaţia la niveluri îngrijorătoare, dar şi cu o încetinire a creşterii economice.
Romånia a păstrat însă avantajul creşterii economice, care s-a menţinut la un nivel mare, estimarea pentru anul 2008 fiind, în prezent, de 6,5%-7%. În unele state dezvoltate, unde efectele crizei financiare s-au resimţit în creşterea economică, dobånda de referinţă nu a fost majorată. În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, dobånda a fost redusă în mai multe etape, ajungånd la o rată de doar 2%. Avansul fără precedent al creditelor s-a transformat recent într-o criză care afectează în lanţ şi alte pieţe financiare. Inflaţia în creştere, ajunsă la 5% în iunie, a determinat Federal Reserve să lase deschisă uşa pentru creşteri viitoare ale dobånzii.
Depozite avatajoase, credite scumpe
Majorarea dobånzilor înseamnă, pentru populaţie, o bună ocazie de economisire. Creşterea randamentelor anuale la depozite, de pånă la 11,5% în cazul Romåniei, încurajează păstrarea economiilor şi amånarea achiziţiilor de bunuri cu valoare mare. Frånarea împrumuturilor vine şi ca o consecinţă a scumpirii creditelor, care contrabalansează randamentele depozitelor, efect urmărit de toate băncile. O consecinţă negativă poate apărea în cazul pieţelor de capital, unde investiţiile sunt mult mai reduse în această perioadă, însă micşorarea investiţiilor vine şi ca un efect al crizei prin care trec bursele. Conjunctura economică din prezent, care va mai dura cel puţin un an, este de reducere a cheltuielilor şi de creştere a economisirii.
Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE
Dobånda BCE
Rata dobånzii de referinţă a Băncii Centrale Europene (BCE) a crescut cu 2,25% de la minimul de 2% din 2003, ajungånd pånă la 4,25%. BCE ar putea majora dobånda şi în următoarea şedinţă din cauza creşterii inflaţiei, estimate la 4,1% pentru luna iulie.
Sursa: BCE