Informaţia despre oprirea de cel puţin o zi a relansat speculaţiile cu privire la un virus informatic, Stuxnet, care ar fi încetinit activităţile de îmbogăţire a uraniului, ceea ce Teheranul dezminte.
"Este cu siguranţă fezabil", apreciază Mark Hibbs, asociat al fundaţiei Carnegie pentru pacea internaţională. "Centrifugele sunt maşini foarte sensibile şi dacă perturbi activitatea uneia dintre ele poţi provoca probleme la multe altele", subliniază el.
Pentru experţii intervievaţi de AFP, echipamentele de îmbogăţire a uraniului din Iran sunt în orice caz depăşite, ceea ce le face vulnerabile la atacul unui virus informatic.
Majoritatea centrifugelor (P-1 sau IR-1) sunt construite după modele datând din anii ’70, amintesc ei. "Este foarte probabil ca oprirea să fie legată de eforturi privind controlarea problemelor tehnice cronice", consideră Mark Fitzpatrick de la institutul internaţional de studii strategice.
Potrivit raportului AIEA, există 8.426 de centrifuge de tip IR-1 la Natanz în prezent, cu 430 mai puţine decât în august, şi puţin peste jumătate (4.816) sunt alimentate cu substanţe nucleare.
Agenţia ONU a dezvăluit într-un raport obţinut de AFP că nicio centrifugă pentru producerea uraniului îmbogăţit nu a fost alimentată la centrala de la Natanz (în centrul Iranului) timp de cel puţin o zi în noiembrie, fără să avanseze în privinţa motivelor acestei opriri.
Majoritatea instalaţiilor de la Natanz sunt folosite pentru producerea de uraniu slab îmbogăţit pentru combustibil nuclear. Teheranul dezvoltă într-un centru pilot uraniu îmbogăţit la 20 la sută, destinat, potrivit regimului islamist, producerii de radioizotopi pentru cercetare medicală, care nu ar fi fost afectat de oprire, potrivit AIEA.
SURSA: Mediafax