Deşi unii se aşteptau la o ieşire din recesiune, cel mai probabil PIB al României a scăzut în perioada iulie-septembrie, atât faţă de 2009, cât şi faţă de trimestrul anterior. În iulie 2010, producţia industrială crescuse cu 2,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, spun specialiştii Institutului Naţional de Statistică (INS). Tot ei arată că volumul cifrei de afaceri pentru serviciile prestate populaţiei (de la hoteluri şi restaurante la activităţi recreative şi d
Deşi unii se aşteptau la o ieşire din recesiune, cel mai probabil PIB al României a scăzut în perioada iulie-septembrie, atât faţă de 2009, cât şi faţă de trimestrul anterior.
În iulie 2010, producţia industrială crescuse cu 2,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, spun specialiştii Institutului Naţional de Statistică (INS). Tot ei arată că volumul cifrei de afaceri pentru serviciile prestate populaţiei (de la hoteluri şi restaurante la activităţi recreative şi de la întreţinere corporală la pompe funebre) a crescut în luna a şaptea cu 12,7% faţă de perioada similară a lui 2009. „Se pare că şi impactul inundaţiilor asupra producţiei agricole a fost mai mic decât se aştepta“, spune Lucian Anghel, economistul-şef al Băncii Comerciale Române. Nu în ultimul rând, consumul de energie electrică (pe care mulţi experţi îl pun în relaţie directă cu evoluţia economiei) s-a majorat cu 4,5% în iulie 2010 faţă de iulie 2009.
De cealaltă parte stau, însă, evoluţiile din iulie (2010 vs 2009) consemnate în construcţii (-22,5%), comerţul cu amănuntul (-8,6%) ori comerţul cu autovehicule (-6,7%). Desigur că datele oficiale pe o singură lună sunt insuficiente pentru a identifica direcţia în care se îndreaptă economia. Dar de vreme ce ştim că în iulie a crescut TVA, au scăzut salariile bugetarilor şi au continuat concedierile din sistemul public, lucrurile încep să devină ceva mai clare.
Poate -2%, poate -4%
„Probabil că în perioada iulie-septembrie 2010 activitatea economică s-a contractat cu două-trei puncte procentuale faţă de trimestrul al doilea al anului şi cu circa patru puncte procentuale faţă de trimestrul al treilea din 2009“, spune Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank România. „Influenţele pozitive vin dinspre cererea externă, în special din Germania. În acelaşi timp, scăderea amplă a consumului şi a investiţiilor acţionează contrar şi cu impact semnificativ“, arată el.
O viziune similară are şi Rozalia Pal, economistul-şef al Unicredit. „Pentru trimestrul al treilea, estimăm o scădere a economiei cu trei procente faţă de perioada similară a anului trecut. Faţă de trimestrul anterior din 2010, ne aşteptăm, de asemenea, la scădere, în condiţiile în care este vorba despre perioada în care au început să se aplice măsurile de austeritate“, afirmă aceasta. „Un factor pozitiv pentru economie este reintrarea în parametri normali a derulării împrumutului de la FMI“, afirmă Rozalia Pal.
Există şi voci ceva mai optimiste, deşi mult mai puţine. Vergil Voineagu, preşedintele INS, nu excludea, în urmă cu două săptămâni, un trimestru III încheiat pe plus, urmat însă de un trimestru IV în scădere.
Motive de optimism?
Cu alte cuvinte, aparent, consumul general revenise, în luna a opta, la un nivel similar celui de anul trecut, în ciuda majorărilor de preţuri. „Asta, dacă nu cumva este vorba şi de o colectare mai bună“, explică Lucian Anghel.
Oricum, arată Anghel, tendinţa este, în general, una pozitivă, evoluţia unor sectoare economice este peste aşteptări şi, în cele din urmă, impactul măsurilor de austeritate s-ar putea dovedi ceva mai redus decât estimările iniţiale. „Asta nu înseamnă că vom reveni pe plus în trimestrul al treilea. Ar fi un miracol economic dacă s-ar întâmpla asta“, afirmă economistul-şef al BCR.
Cât de mult au afectat măsurile de austeritate timida revenire economică din trimestrul al doilea? Suficient de mult, spun analiştii.
