romani. Romania a obtinut calificativul de economie de piata functionala, conditie necesara pentru incheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Pe cartea de vizita prezentata Comisiei Europene figureaza, ca argument principal si indiscutabil, cresterea economica. Dupa contractarea severa a economiei din anii ‘97 – ‘98, cand produsul intern brut s-a prabusit cu 11,7%, iar investitiile au scazut cu 9%, cresterea medie anuala de 5% din 2001-2003 este intr-adevar o performanta.Aceasta performanta insa, la fel ca si cea a reducerii inflatiei, caracterizeaza doar Romania descrisa de statisticile oficiale si de raportul de tara al Comisiei Europene. Este Romania marilor orase si a regiunilor limitrofe, o Romanie in care sectorul privat intr-adevar s-a dezvoltat, aducand crestere economica si creand locuri de munca. Cea mai mare concentrare economica din punctul de vedere al numarului intreprinderilor este in Bucuresti (20%). Cifra de afaceri a agentilor economici din aceasta zona este mai mult de o treime din cifra totala de afaceri a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si aproximativ 43% din cea a intreprinderilor mari. Timisoara, Cluj, Oradea, Brasov concentreaza, la randul lor, mare parte din viata economica a tarii. Concentreaza totodata si cea mai bogata populatie a tarii. Cea mai redusa rata a saraciei, sub 17%, se inregistreaza in Bucuresti. In zona Timisoarei, este de 18%, iar la Brasov 19%. Aceasta este Romania desemnata economie de piata in anul 2004 de catre Comisia Europeana. Este economia a carei crestere incepe sa se simta in veniturile celor care o alimenteaza.
Cele trei Romanii exista separat
Mai mult de jumatate dintre romani traiesc insa intr-o alta Romanie. Sunt cei din mediul rural, agricultori de subzistenta, someri proveniti de pe marile platforme industriale dezafectate, asistati social sau oameni disparuti din statisticile fortei de munca. In ceea ce-i priveste, cresterea economica este un indicator abstract, iar riscul saraciei este dublu fata de mediul urban. Existenta lor nu este un secret pentru organismele internationale de al caror acord depinde aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Raportul de tara al Comisiei Europene ii mentioneaza in treacat la capitolul somaj ascuns. Banca Mondiala, in evaluarea facuta asupra starii de saracie, conchide ca ei sunt segmentul, important numeric, asupra caruia efectele cresterii economice generale nu sunt vizibile. Pentru aceasta Romanie, intrarea in Uniunea Europeana este cea mai buna afacere, mult mai buna decat pentru regiunile dezvoltate. Programele de dezvoltare regionala, puternic sustinute de finantarile europene vor inlocui arbitrariul de acum in repartizarea resurselor.Cea de-a treia Romanie este si cea mai prospera. Are o economie functionala ce absoarbe 40% din economia reala. Este vorba despre economia subterana. Rata somajului este necunoscuta, la fel si cea a cresterii. Aceasta din urma este sesizabila, nu si cuantificabila, iar faptul ca circa aproximativ doua milioane de romani lucreaza in economia subterana denota ca motoarele ii functioneaza din plin. Desi nici o statistica nu poate demonstra corelatia dintre dinamica cresterii economice si bunastare, in cazul economiei subterane lucrurile sunt clare. Cu cat sufoca mai mult economia reala, cu atat mai multi oameni, altadata angajati cu forme legale, sunt antrenati in activitati ce scapa impozitarii.Pentru aceasta Romanie, Uniunea Europeana si regulile sale inseamna recesiune. Alocarea transparenta a fondurilor bugetare, disciplina fiscala, monitorizarea constanta facuta de organismele comunitare, mai presus de jocurile politice si interesele de grup, este ceea ce ar urma sa se intample dupa 2007.Daca economia de piata functionala nu va putea absorbi forta de munca ramasa fara angajamente in urma recesiunii economiei subterane, numarul romanilor pentru care cresterea economica nu are rezonanta va creste.

Raportul de tara despre crestere economica si bunastare
· In ciuda cresterii economice solide, progresele Romaniei in directia convergentei reale a veniturilor populatiei cu cele din Uniunea Europeana sunt de data recenta.
· Puterea de cumparare a romanilor a evoluat lent. In 1998 reprezenta 27% din puterea de cumparare medie a cetatenilor Uniunii Europene, pentru ca in 2003 decalajul sa se reduca la 30%.
· In ceea ce priveste veniturile populatiei, disparitatile regionale sunt moderate, dar in crestere. Veniturile bucurestenilor sunt mai mici cu 54% decat venitul mediu la nivelul Uniunii Europene. Comparat insa cu media veniturilor la nivel national, diferenta este in favoarea locuitorilor Capitalei, care castiga de doua ori mai mult decat restul romanilor. Cat despre decalajul fata de regiunile cele mai sarace ale tarii, acesta este impresionant: 140%.

Minusurile inregistrate la indeplinirea criteriului economic arata ca progresele de pana acum sunt insuficiente

PRIVATIZARE
Privatizarea companiilor de stat s-a accelerat. In anul 2004, prima privatizare importanta din sectorul energetic – SNP Petrom, a reprezentat un progres in reducerea controlului statului, la fel in ceea ce priveste privatizarea a doi importanti distribuitori de energie electrica si doua companii din domeniul distributiei de gaze.In portofoliul AVAS exista inca 550 de intreprinderi neprivatizate, dar considerate a avea sanse. Acestora li se adauga inca 500 de intreprinderi lipsite de interes pentru investitorii privati.Disputele post-privatizare au fost numeroase si s-au soldat cu intoarcerea multor companii in patrimoniul public. Lipsa de transparenta a metodelor de privatizare si schemele de reesalonare a datoriilor sunt cauzele principale ale esecului.

INTRARE/IESIRE DE PE PIATA
Pentru facilitarea intrarii pe piata au fost adoptate masuri administrative de natura sa reduca durata procedurilor birocratice. Drept rezultat, procentajul inregistrarii de noi firme a crescut de la 8,1% in 2000, la 14,2% in 2003.Sistemul judiciar nu a fost capabil sa puna la punct mecanisme functionale de eliminare de pe piata a intreprinderilor falimentare. Procedurile greoaie, capacitatea administrativa insuficienta si aplicarea discretionara a legilor afecteaza concurenta. Cazurile de faliment solutionate anual sunt in scadere, incepand din 2000, ceea ce impune implementarea urgenta a cadrului legal privind falimentul intreprinderilor. Guvernul a preferat reorganizarea judiciara a intreprinderilor in locul falimentelor, ceea ce a dus la o acumulare a arieratelor.

INFLATIE, PRETURI
Inflatia a scazut, de la o rata anuala de 45,7%, in 2000, la 15,3%, in 2003. tinta de inflatie de 9% stabilita pentru anul in curs este tangibila, chiar daca in primele sapte luni ale anului in curs preturile au inregistrat o crestere medie de 12,8%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Evolutia pozitiva denota existenta unei politici mai coerente decat in trecut.Cresterea salariala de 8,9%, din primul semestru al anului 2004, poate alimenta procesul inflationist. Mecanismul de formare al preturilor este afectat de lipsa de disciplina a platilor dintre sectorul public, cel privat si gospodarii. In sectorul energetic, spre exemplu, pierderile cauzate de indisciplina efectuarii platilor se ridica la 0,4% din PIB.

SOMAJ
Rata somajului a inregistrat un nivel scazut – 6,6%, iar evolutia din prima jumatate a anului in curs este usor descendenta. In parte, rata scazuta a somajului se datoreaza absorbirii de catre sectorul privat a fortei de munca disponibilizate de catre intreprinderile cu capital public. Prezenta sectorului privat pe piata muncii a crescut de la 33%, in 1997, la 50%, in 2002.Rata scazuta a somajului nu este neaparat un indicator al sanatatii economice. In cazul Romaniei, Comisia Europeana apreciaza ca intarzierea restructurarii economiei, somajul ascuns din agricultura si din zona rurala au o contributie majora la „modestia” indicatorului. somajul in Romania este de lunga durata. In 2003, 62% din someri nu muncisera de mai bine de un an de zile.rn
rn
rnComisiei Europene nu-i pasa cine ne guverneaza rn
rnRespectarea angajamentelor este singura conditie cerutarn
rnPericolul derapajelor este mai actual ca oricand. Galceava politica, inconsecventa pe calea reformelor, precum si supraofertele electorale pot scoate Romania din cursa aderarii.rnCe formatiune politica guverneaza Romania este de prea putin interes pentru Comisia Europeana. Alianta PNL-PD, Partidul Social Democrat sau o coalitie guvernamentala – formula este indiferenta Uniunii Europene atat timp cat oricine va fi fiind la putere respecta angajamentele asumate. „Nu avem culoare politica, suntem functionari si lucram cu orice guvern care respecta principiile democratiei, drepturile omului si domnia legii”, spune Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene. Posibila ingrijorare nu se refera la culoarea politica, ci la programele de reforma ale celor ce vor castiga alegerile din noiembrie si la capacitatea de a le transpune in practica.rnPartidul Social Democrat pare asigurat, din acest punct de vedere. De patru ani de zile negociaza aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si, de voie, de nevoie, a ajustat si a reajustat strategia economica, ajungand la un optim acceptat de Comisia Europeana. Cu adevarat insa a apasat pedala reformelor in 2003, iar ritmul si stadiul implementarii acestora l-a facut pe Comisarul pentru Extindere, GALnter Verheugen, sa afirme ca incheierea negocierilor de aderare in 2004 sau la inceputul lui 2005 este o mare dovada de incredere acordata Romaniei.rnOpozitia partidului de guvernamant s-a coalizat de curand, iar pana in momentul nasterii Aliantei Dreptate si Adevar, in afara criticilor inerente jocului politic, politicienii liberali si democrati au excelat prin lipsa unei viziuni de perspectiva. Pana recent, solicitarile unor oficiali europeni de rang inalt de a afla care sunt planurile Opozitiei au ramas fara raspuns. Acum, programul Aliantei DA este in mare cunoscut si, fara dubii, aderarea la Uniunea Europeana este obiectivul central, iar nu desfiintarea a ceea ce a facut PSD. Chiar daca in trecutul nu foarte indepartat modul in care PSD a negociat viitorul Romaniei era contestat, lucrurile s-au schimbat. „Chestiunile negociate raman negociate. Este greu sa reiei anumite lucruri convenite cu Uniunea Europeana”, sustine Adriean Videanu, vicepresedintele Partidului Democrat. El spune ca schimbarea pe care o planifica Alianta DA vizeaza domeniul in care PSD a esuat, acela al modificarii comportamentului mediului de afaceri. „Printr-o relaxare fiscala soc, combinata cu o disciplina fiscala dura vom scoate la lumina o buna parte din economia subterana”, spune Adriean Videanu.rnCampaniile electorale sunt, de regula, rampe de lansare pentru programe de guvernare ca la carte. si tot de regula, dupa transarea rezultatelor alegerilor, cei ajunsi la guvernare fac ce pot si ce au interesul sa faca, mai putin ceea ce au promis. De data aceasta, respectarea regulii poate arunca Romania la periferia Europei.