‘Majorarea suplimentară a exporturilor şi, ca urmare, expansiunea economică mai amplă erau aşteptate, în condiţiile în care economia internă, care s-a descurcat bine în timpul crizei financiare, ar trebui să rămână solidă. Continuarea redresării economiei globale va îmbunătăţi perspectivele de creştere ale Elveţiei în următorii doi ani’, apreciază Guvernul elveţian.
PIB-ul Elveţiei ar urma să înregistreze o creştere de 1,9% în 2013, de 2,3% în 2014 şi de 2,7% în 2015.
Preţurile de consum ar urma să scadă cu 0,2% în acest an şi să se majoreze cu 0,2% în 2014 şi cu 0,4% în 2015.
Pe fondul creşterii îngrijorărilor faţă de criza din zona euro, investitorii s-au îndreptat spre francul elveţian, considerat în mod tradiţional o valută sigură. Însă, un franc supraevaluat afectează competitivitatea industriei şi exporturilor elveţiene, acesta fiind motivul pentru care Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a fost nevoită să intervină în 2011.
În luna septembrie 2011, SNB a impus un prag de 1,20 franci pentru un euro, citând nevoia de a evita deflaţia şi recesiunea, după ce criza din zona euro i-a făcut pe investitori să se îndrepte spre franci, ceea ce a condus la aprecierea monedei elveţiene.
Campania SNB de menţinere a pragului minim impus francului a dus la majorarea deţinerilor în valută, la peste 400 de miliarde de franci elveţieni. Anul trecut, SNB a cheltuit 188 de miliarde de franci elveţieni în intervenţii pentru menţinerea cursului de schimb, de 10 ori mai mult decât în 2011.
Banca Naţională a Elveţiei consideră că este nevoie în continuare de valoarea minimă impusă pentru cursul de schimb euro-franc, întrucât în actualul climat nu poate fi exclusă o apreciere bruscă a monedei naţionale, a declarat recent preşedintele SNB, Thomas Jordan. AGERPRES