Ratele la credite au fost mai costisitoare, comparativ cu socotelile facute initial, pentru cei care au optat pentru euro situandu-se, din punctul de vedere al costurilor, sub cele ale unui credit in lei de aceeasi valoare. Astfel, pentru cineva care a luat un imprumut de 5.000 de euro, pe o perioada de zece ani, rata lunara de rambursat (inclusiv dobanda) era de 63 de euro, dobanda fiind de 9%. La inceputul lui 2002 aceasta echivala cu 1.756.503 lei. Acum, dupa intarirea euro cu aproape 29%, ac
Ratele la credite au fost mai costisitoare, comparativ cu socotelile facute initial, pentru cei care au optat pentru euro situandu-se, din punctul de vedere al costurilor, sub cele ale unui credit in lei de aceeasi valoare. Astfel, pentru cineva care a luat un imprumut de 5.000 de euro, pe o perioada de zece ani, rata lunara de rambursat (inclusiv dobanda) era de 63 de euro, dobanda fiind de 9%. La inceputul lui 2002 aceasta echivala cu 1.756.503 lei. Acum, dupa intarirea euro cu aproape 29%, aceasta echivaleaza cu 2.199.897 lei (443.394 lei diferenta lunar). In cazul unui credit in lei, echivalent ca valoare cu cel in euro (aproximativ 140 milioane euro), cu dobanda variabila (34%-25% pentru intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2002), valoarea dobanzii era la inceputul anului trecut 4,11 milioane lei si 3,98 milioane lei la sfarsitul acestuia, raportul cost credit lei/cost credit euro fiind, asadar, de circa 2/1.
La depozite, cresterea euro cu aproximativ 29% a adus celor care au preferat economisirea in moneda europeana randamente apropiate de cele oferite de depozitele in lei (deprecierea plus dobanda la depozit de 3-5% este comparabila cu dobanzile de 30-35% oferite de banci la inceputul anului la depozitele in lei). Cresterea euro a determinat insa si o migrare a economiilor populatiei catre moneda europeana, in defavoarea celor in dolari.
In domeniul leasingului, intarirea monedei europene a „alungat” o parte a clientilor, mai ales a celor ce provin din randul persoanelor fizice. Majoritatea contractelor de leasing sunt incheiate in euro, iar multe dintre ele au ca obiect inchirierea/achizitionarea de autoturisme din zona euro. „Primul efect si cel mai important este scumpirea bunurilor ce provin din zona
euro. „In pulus, cresterea euro ii determina pe unii dintre clienti sa amane momentul achizitiei. Daca economiile lor au fost in dolari sau lei, ei nu isi mai pot permite autoturismul la care se gandisera initial, ci eventual doar unul dintr-o clasa inferioara sau cu mai putine dotari”, declara domnul Adrian Alexe, presedinte BCR Leasing. Pentru cei care si-au tinut economiile, in euro momentul ar putea fi considerat chiar propice unei achizitii, deoarece scaderea probabila a euro pe termen mediu sau lung, comparativ cu dolarul, ar conduce la scaderea valorii ratelor (raportat la leu).
In plus, nici produsele importate din SUA nu au inregistrat o scadere a preturilor exprimate in euro. Masinile de teren, spre exemplu, care sunt fabricate in SUA – BMW X5, Mercedes ML, Jeep – au aceleasi preturi in euro ca si in momentul in care raportul dintre moneda europeana si cea americana era de 0,9 in favoarea ultimei. Ne asteptam totusi la o scadere a preturilor acestor automobile”, declara presedintele BCR Leasing.
Cereri in crestere pentru cumpararea in leasing se intalnesc, in special, pe segmentul echipamentelor de calcul, fapt explicabil daca ne gandim ca amanarea momentului achizitiei poate reprezenta pentru unii cumparatori bani pierduti, ca urmare a neutilizarii echipamentelor.
Posibilitatea trecerii firmelor de leasing pe dolar este extrem de redusa. „Ar fi nevoie de mai multe surse de finantare. In plus, e mai greu sa gestionam mai multe valute. Pot aparea si costuri mai mari. Spre exemplu, putem sa ne confruntam cu plata unor comisioane de neutilizare a liniilor de finantare.”
Companiile de leasing urmaresc atent politica BNR, care a anuntat ca, in cursul sau la sfarsitul lui 2003, leul se va raporta nu la un cos valutar ca pana acum, ci direct la euro, ceea ce va face moneda europeana mult mai predictibila pentru romani, marind insa volatilitatea dolarului.
Pentru cei cu economii in euro, care se gandesc sa achizitioneze o casa, o masina sau un alt bun de folosinta indelungata, momentul actual este unul propice. Majoritatea analistilor de pe pietele internationale considera ca moneda europeana a ajuns la un nivel destul de ridicat, deci normal ar fi sa asistam la o intarire a dolarului, daca nu in urmatoarele luni, cel putin intr-un orizont de timp de unu-doi ani.
Prea putin din efectele cresterii euro asupra economiei romanesti
a putut sa se vada in 2002 si in prima luna din 2003: cresterea tendintei de economisire in euro, incetinirea ritmului de achizitionare de case, autoturisme, echipamente prin credite sau leasing in euro. O mare parte a contractelor fusesera incheiate cu mult inainte de sfarsitul lui mai, cand moneda europeana a inceput sa urce vertiginos, iar procesul a creat castigatori si perdanti.
Efectele cele mai importante ale cresterii euro din 2002 se vor face simtite mult mai puternic in economia romaneasca abia din acest an. Desi teoria economica ne spune ca intarirea unei monede in raport cu o alta favorizeaza exporturile tarii a carei moneda slabeste, practica se dovedeste a fi mult mai complicata: scaderea puterii de cumparare a locuitorilor statelor din zona euro, ca urmare a intaririi propriei monede conduce la o restrangere a consumului. Ca urmare, pentru a se mentine pe piata UE, exportatorii romani vor trebui sa-i convinga pe vest-europeni nu numai de faptul ca produsele lor sunt mai ieftine, ci si ca merita sa fie alese in defavoarea altora din tarile UE sau ale Europei Centrale.
Cresterea euro fata de leu mai are ca efect si marirea incasarilor bugetare ale statului roman. Ceva mai mult de 18% din veniturile bugetului provin din accize, stabilite in euro, astfel ca o marire cu 25% a euro in 2002 a adus statului cu 4,5% mai multi bani din aceste taxe.