Potrivit unui studiu recent realizat de Synovate pe teme economice, în fruntea plutonului pesimist se află Marea Britanie (trei sferturi dintre respondenţi consideră că situaţia economică se află pe un trend descendent şi că se va înrăutăţi înainte să se amelioreze), urmată de către Statele Unite (69%), Belgia (69%) şi Franţa (66%). Pe ansamblul studiului, cele mai pesimiste pieţe au fost Marea Britanie, SUA, câteva ţări europene (în special Franţa, Belgia şi Turc
Potrivit unui studiu recent realizat de Synovate pe teme economice, în fruntea plutonului pesimist se află Marea Britanie (trei sferturi dintre respondenţi consideră că situaţia economică se află pe un trend descendent şi că se va înrăutăţi înainte să se amelioreze), urmată de către Statele Unite (69%), Belgia (69%) şi Franţa (66%). Pe ansamblul studiului, cele mai pesimiste pieţe au fost Marea Britanie, SUA, câteva ţări europene (în special Franţa, Belgia şi Turcia) şi Hong Kong.
Acest rezultat este susţinut şi de opinia lor în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei economice personale în următorul an (cele mai pesimiste economii au fost Turcia cu 56%, Marea Britanie cu 46% şi Franţa cu 44%) şi evoluţia economiei ţării lor în următoarele 12 luni (jumătate dintre respondenţi consideră că situaţia ţării lor se va înrăutăţi, pe primul loc aflându-se Hong Kong cu 74%, Marea Britanie cu 73% şi Grecia cu 70%).
Cele mai optimiste pieţe au fost Danemarca (20% dintre participanţii la studiu consideră că economia ţării lor este puternică), Brazilia (14%) şi Malaezia (13%). Aceste economii au fost si cele mai încrezătoare în perspectivele personale pentru anul următor, cu aproape două treimi dintre brazilieni (65%) considerând că situaţia lor se va îmbunătăţi şi 52% dintre respondenţii din Danemarca considerând că situaţia lor nu va suferi modificări. De asemenea, 52% dintre brazilieni consideră că situaţia economică a ţării lor se va îmbunătăţi, urmaţi de locuitorii din Malaezia cu 45% şi din Danemarca cu 31%.
Românii sunt încrezători în situaţia viitoare a economiei, aproape 1 din 2 respondenţi (48%) apreciind că „Economia trece printr-o pasă mai proastă, dar îşi va reveni repede”, înregistrând aproape acelaşi scor ca şi Olanda (49%).
Ce nu ne lasă să dormim
Aşadar, de ce se tem oamenii cel mai tare? Ce factori determină insomnia la scară planetară? 30% dintre respondenţi au ales „Pierderea locului de muncă personal/ pierderea locului de muncă de către capul gospodăriei”, drept cea mai mare temere. 14% din totalul participanţilor la studiu au ales „Nimic, nu sunt îngrijorat” şi 12% au optat pentru „Familia mea să fie în situaţia de a nu avea suficientă mâncare”. Desigur, au existat diferenţe semnificative între diferitele pieţe studiate.
În Canada, teama de a pierde banii investiţi reprezintă cea mai mare teamă, cu 23% dintre nominalizări. Incapacitatea de a plăti tratamentele medicale este o îngrijorare majoră în Bulgaria (situându-se pe locul 2 – cu 23% dintre opţiuni) şi Grecia (ocupând locul doi, cu 15%), în timp ce incapacitatea de a plăti ipoteca sau chiria s-a situat pe locul 1 în Marea Britanie – 22% şi pe locul 2 în SUA (23%), Franţa şi Belgia (20%) şi Grecia (15%).
Danemarca şi Olanda sunt singurele două pieţe în care cei mai mulţi respondenţi nu au nicio îngrijorare.
România urmează trend-ul global, cu 32% din totalul respondenţilor îngrijoraţi de pierderea locului de muncă personal sau al capului gospodăriei. Totuşi, 25% dintre români nu au nicio temere legată de situaţia actuală a economiei, iar un român din zece se teme de posibilitatea de a fi nevoit să renunţe la vacanţele scumpe sau alte activităţi de lux. Şapte din zece români se tem de incapacitatea de a plăti ipoteca sau chiria şi de a-şi pierde banii investiţi. Cea mai mică grijă a românilor este aceea de a a nu fi capabili să plătească poliţa de asigurare pentru pensie.
Obiceiuri de utilizare a banilor
O parte a puzzle-ului este aceea de a şti care sunt sentimentele oamenilor şi ce cred ei. O altă parte importantă este de a şti care sunt acţiunile lor, ce anume fac. Studiul i-a întrebat pe oameni dacă au fost nevoiţi să renunţe la desfăşurarea anumitor activităţi sau cumpărarea anumitor categorii de bunuri şi dacă obiceiurile lor de economisire, cheltuire, investire au suferit schimbări.
România se situează sub media globală, cu un procent de 43% dintre respondenţi care au cheltuit în ultimele 6 luni mai puţin decât erau obişnuiţi.
Pieţele care au înregistrat cele mai mici modificări în obiceiuri sunt Danemarca (21%), Olanda (33%) şi Hong Kong (39%).
Categoriile afectate de criza economică globală
Pe primul loc în topul produselor la care românii au renunţat sau ar renunţa au fost dispozitivele de ultimă generaţie cu 20% din totalul menţiunilor, urmate de produsele de folosinţă îndelungată care costă destul de mult pentru bugetul lor (frigidere, maşini de spălat, televizoare cu plasmă, etc.) cu 17 % dintre menţiuni. 12% dintre români au renunţat sau ar renunţa la produse ale firmelor consacrate în favoarea altora mai ieftine.
Eu vreau o marcă ieftină
Românii se află sub media globală în ceea ce priveşte intenţia de a cumpăra mărci mai ieftine, întrucât cel puţin opt din zece respondenţi intenţionează să folosească aceleaşi mărci pentru toate categoriile de produse cercetate, depăşind cu circa 20% media globală. Astfel, doar 5 % dintre români au cumpărat mărci mai iefine de produse lactate (lapte, iaurt, unt, brânză), comparativ cu media globală de 18%. Situaţia este asemănătoare şi pentru băuturile răcoritoare, unde 7% dintre români au cumpărat mărci mai ieftine, faţă de scorul global de 17%, iar 83 % dintre români intenţionează să cumpere aceleaşi mărci pe viitor, în timp ce media pe întregul eşantion studiat este de 65%.
Şi detergenţii şi produsele de curăţat înregistrează cam aceleaşi scoruri, doar 5% dintre respondenţii români au cumpărat mărci mai ieftine, comparativ cu 20% media înregistrată pe total eşantion şi doar 6% plănuiesc să facă acest lucru, comparativ cu 11% media globală.
Sursa: Synovate