Directorul general al Fondului Monetar Internați-onal (FMI), Christine Lagarde, a spus, recent, că va fi revizuită în sens pozitiv prognoza globală de creștere economică pentru acest an. Declarația a venit pe fondul îmbunătățirii economice înregistrate de Statele Unite ale Americii, care pare a avea un 2014 mai bun decât prognozele din ultimele luni. Rata de creștere economică globală care ar urma să fie majorată este de 3,6%.

Economia americană se află, la nivel de indicatori macro, într-un moment foarte bun. Exporturile au crescut, în primele 11 luni ale anului trecut, cu 2,8%, până la 2.100 miliarde dolari, în timp ce importurile s-au contractat 0,2%, până la 2.500 miliarde dolari. Prin urmare și deficitul comercial s-a redus cu 12,3%, până la 435 miliarde dolari. Inclusiv rata șomajului s-a micșorat, în octombrie, de la 7,3% până la 7%, iar creșterea economică din ultimul trimestru a urcat până la 4,1%.

Scăderea deficitului comercial este foartă importantă și pentru clasa politică a SUA, care va găsi astfel compromisuri pentru majorarea pragului de datorie publică în februarie. Divergențe care au paralizat pentru mai multe zile activitatea instituțiilor bugetare americane anul trecut.

Banii rămân ieftini în Europa

Evident, cea mai așteptată intervenție de anul acesta este cea a Federal Reserve, care își va schimba președintele peste două luni. Ben Bernanke va fi înlocuit de Janet Yellen la sfârșitul lunii viitoare, dar planurile deja anunțate ale Fed nu par a fi în pericol de modificare. Mai exact, se așteaptă ca nivelul stimulilor financiari să fie redus. În prezent, Fed injectează în piață lunar un maxim de 75 miliarde dolari, sumă diminuată de la 85 miliarde dolari cât era anul trecut. Cum economia dă semne de stabilizare, cel puțin la nivel macro, banca centrală a SUA va renunța la răscumpărarea lunară de obligațiuni. De aici și îngrijorarea diverșilor economiști față de evoluția piețelor financiare.
În speță, creșterea dobânzilor, ieșirea din piețe emergente sau instrumente mai riscante pentru a se reorienta către dolar. Numai că Banca Centrală Europeană, în aceeași zi cu Banca Angliei, a anunțat că păstrează nivelul actual al dobânzii de referință, de 0,25%. Mario Draghi, președintele BCE, a declarat că revenirea economiei din Eurozonă este „slabă și modestă“, drept pentru care se păstrează dobânda redusă pentru a ajuta recuperarea. Oricum, nimeni nu se împotrivește nivelului redus de dobândă în condițiile în care inflația din Eurozonă a coborât până la 0,8%. Iar monetariștii din regiunea monedei unice sunt la fel de speriați ca și ai noștri de posibilitatea deflației.
Eurozona va încheia 2013 cu o scădere economică de 0,4%, însă este așteptată o revenire pe plus în acest an, cu 0,9-1%. Prognoza este întărită și de indicele încrederii în economie realizat de Comisia Europeană, care a urcat până la 100 de puncte luna trecută, după un nivel de 98,4 în noiembrie, depășind și așteptările analiștilor, care au indicat 99,1%.

Americanii vor consum de la nemți

Probleme rămân, mai ales în state precum Grecia sau Spania. Grecii au ajuns la un procent de 44% din populație care trăiește sub pragul de sărăcie, iar spaniolii nu reușesc să își reducă șomajul, care depășește 26%. În ansamblu, însă zona euro stă mai bine. Inclusiv Germania, care are o creștere economică estimată la 0,5% pentru anul trecut și o prognoză de +1,7% anul acesta. 

Se poate spune că Europa se află pe o direcție bună (fără să luăm în calcul diferențele majore de dezvoltare dintre state și nici politicile fiscale). Criza nu s-a încheiat, dar nici nu se mai adâncește. Numai americanii nu sunt de acord și cer o relaxare financiară mai rapidă, adică bani mai mulți și mai ieftini în economie, care să susțină consumul și investițiile. Mesajul a fost transmis de secretarul trezoreriei SUA Jack Lew și a fost direcționat, conform analiștilor, către Germania. Nemții își mențin în continuare economia pe exporturi, cu o medie a excedentului comercial lunar de peste 17 miliarde euro în primele 11 luni ale anului trecut (totalul a fost de 195,7 miliarde euro), iar americanii, care înregistrează la rândul lor deficit în relația comercială cu Germania, cer ca acest lucru să înceteze.

Evident, nemții nu își vor modifica cu nimic politica și nici nu vor încerca să convingă populația să consume mai mult. Spre deosebire de Franța, care a încercat să stimuleze consumul, dar nu a reușit decât majorarea cheltuielilor publice. Chiar și așa, perspectivele rămân pozitive pentru euro și pentru UE, lucru favorabil României, noi fiind de asemenea dependenți de exporturile către statele vecine.

Conform Saxo Bank, „veriga slabă“ a economiei globale va fi anul acesta Asia, unde investițiile au ajuns la ponderi amețitoare (până la 43% din PIB), dar creșterea economică nu mai ține pasul. Însă acesta nu este neapărat un lucru rău, economiile asiatice, în special China și India, având nevoie de o domolire și o reconsiderare a modelului economic. Cu alte cuvinte, de renunțarea la creștere prin investiții din bani ieftini de la autorități, care nu este o strategie bună pe termen lung.

3,6% este creșterea economică globală pentru 2014 estimată de FMI și care ar putea fi revizuită pozitiv în perioada următoare; Zona euro va crește doar cu 0,9-1%