Produsul intern brut a crescut în primele nouă luni cu 2,7% față de aceeași perioadă a lui 2012. Cum în ultimul trimestru nu s-au înregistrat evoluții care să afecteze creșterea, vom avea, mai mult ca sigur, al treilea an consecutiv pe plus. Mai mult, se pare că evoluția economică pe 2013 va fi peste cea prognozată de autoritățile române ori de experții de la Banca Mondială, FMI ori Comisia Europeană.
La prima vedere, ar fi ceva motive de bucurie. O privire mai atentă asupra datelor macroeconomice ne spune, însă, că trebuie să fim puțin mai precauți. Potrivit Institutului Național de Statistică, agricultura, care are o contribuție de numai 5,8% la formarea PIB, a avut un an mult mai bun decât 2012 (mai exact, a crescut cu 18%), ceea ce a însemnat un punct procentula din creșterea PIB. Cu alte cuvinte, dacă anul agricol ar fi fost identic cu 2012, PIB-ul pe primele trei luni ar fi crescut cu doar 1,7%. Evoluțiile pozitive din industrie (+5% față de primele nouă luni din 2012) și tranzacțiile imobiliare (+2,2% față de ianuarie-septembrie 2012) merită, totuși, semnalate, mai ales că ele au contribuit cu 1,4, respectiv 0,2 puncte procentuale la creșterea economică.
Noi recorduri la export
Vești bune vin și din zona exportatorilor, care au reușit să vândă peste hotare, în primele zece luni, produse de peste 41 de miliarde de euro (cu aproape 10% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut). Mai mult, luna octombrie 2013 a reprezentat, cu exporturi de 4,7 miliarde de euro, un record absoult al economiei autohtone.
În timp ce exporturile cresc puternic (ceea ce face tot mai probabilă depășirea barierei de 50 de miliarde de euro pe întregul an), importurile bat pasul pe loc – în perioada ianuarie-octombrie 2013, acestea chiar au scăzut cu 0,1%, rămânând în jur de 46 de miliarde de euro. Acest lucru a avut un impact semnificativ asupra deficitului comercial, care a scăzut pentru perioada analizată de la 8,3 miliarde de euro, în 2012, la 4,8 miliarde de euro anul acesta. Există un revers al medaliei și în cazul stagnării importurilor – acestea pot trăda lipsa de dinamism a consumului intern (de exemplu, cel al gospodăriilor populației a crescut cu 0,6% în primele trei trimestre, în timp ce cel guvernamental a scăzut cu 0,3% în aceeași perioadă). Ca întotdeauna în ultimii ani, mare parte din exporturi (69,9% în primele zece luni) a mers spre statele din Uniunea Europeană. În același timp, produsele cu valoare adăugată mare rămân cele mai importante mărfuri vândute în străinătate de către firmele românești – 42% din exporturi au fost reprezentate de maşini şi echipamente de transport, în timp ce „alte produse manufacturate“ au reprezentat 33% din total.
Inflație mică, dar nu chiar
Și calculele privind inflația sunt mai degrabă pozitive: față de noiembrie 2012, în noiembrie 2013 prețurile de consum au crescut cu 1,8%. Produsele alimentare s-au scumpit cu 1,2%, cele mai importante majorări înregistrându-se la fasole (+14%), cartofi (+10%) și unt (+3%). Produsele nealimentare și serviciile s-au scumpit ceva mai mult, cu circa 3,3%. Cel mai mult au crescut prețurile la apă și salubrizare (+11%), gaze naturale (+9%), energie electrică (+8%) și produse din tutun (+8%).
Trebuie spus, totuși, că prețurile pe ultimele 12 luni (decembrie 2012 – noiembrie 2013) au fost cu 4,3% mai mari decât cele calculate pentru precedentele 12 luni (decembrie 2011-noiembrie 2012). Ceea ce pur și simplu anulează creșterea salariului mediu net pe economie. Conform calculelor INS, acesta a ajuns la 1615 lei în luna octombrie, cu 4,1% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut.
Statistici neplăcute
Iar veștile rele nu se opresc aici. Tot în octombrie 2013, rata șomajului a fost calculată la 7,3%, cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât în aceeași lună a lui 2012. Cu alte cuvinte, față de octombrie 2012 erau înregistrați cu 54.000 mai mulți șomeri. Numărul lor ar fi fost probabil mai mare dacă economia nu ar fi reușit să absoarbă o parte a excedentului de forță de muncă. Potrivit statisticilor oficiale, numărul salariaților era, în octombrie, cu 56.000 mai mare decât în aceeași lună a anului precedent (încă foarte departe de milionul de locuri de muncă promise de politicienii USL).
Tot la categoria nereușitelor economice se încadrează și cantitatea de investiții străine directe atrase. Potrivit datelor Băncii Naționale, acestea s-au cifrat, în primele zece luni ale anului, la 1,81 miliarde de euro, cu 8,2% (sau cu 165 de milioane de euro) mai puțin decât în aceeași perioadă a lui 2012. Din această sumă, participațiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,33 miliarde de euro, iar creditele intragrup au reprezentat peste 480 de milioane de euro.
Este posibil ca investitorii să ne ocolească și din cauza politicii fiscale. „Lipsa de consultare în ceea ce privește adoptarea unor noi taxe va conduce în mod cert la menținerea opiniei conform căreia mediul fiscal românesc este dominat de o lipsă acută de predictibilitate. Mai mult, semnalele negative în ceea ce privește instabilitatea fiscală pot afecta într-un mod nedorit procesele de privatizare și/sau listare la bursă a companiilor de stat inițiate de Guvern“, afirmă reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (CIS).
Totul pentru buget
Concret, oamenii de afaceri (atât străini, cât și români) s-au arătat nemulțumiți de numărul mare de taxe introduse ori modificate în ultima perioadă. Potrivit unui calcul realizat de deputatul democrat-liberal Andreea Paul, de când se află la guvernare, USL a produs 34 de modificări fiscale. Printre taxele nou-introduse se numără impozitele pe venitul micilor fermieri, taxele speciale pe energie electrică sau exploatarea și comercializarea resurselor naturale, CAS pe chirii și arende ori impozitul pe construcții speciale („taxa pe stâlp“). Asta în timp ce la categoria majorări intră taxa auto, taxele locale, taxele de timbru, accizele la alcool, tutun ori bijuterii (plus indexarea tuturor accizelor cu rata inflației) sau redevențele pentru resurse naturale.
De ce s-au intodus taxe noi sau au crescut unele deja existente? Evident, motivul este gradul de colectare la buget, aflat semnificativ sub cel prognozat. Potrivit Ministerului Finanțelor, în primele zece luni veniturile bugetului consolidat au fost de 26,7% din PIB (față de 27,1% din PIB în aceeași perioadă a lui 2012). „Românii pierd anual 10 miliarde euro la bugetul de stat din cauza faptului că statul nu colectează corect TVA, ci o lasă în buzunarele infractorilor. În realitate, statul încasează acum din TVA echivalentul unei TVA de 13% colectată corect“, explică Andreea Paul. Cu alte cuvinte, pentru că nu sunt în stare (sau nu vor) să lupte cu evazioniștii, autoritățile se îndreaptă tot împotriva celor corecți. „Nu este nici moral, nici corect ca lipsa rezultatelor în ceea ce privește colectarea veniturilor la buget din diverse surse să cadă în responsabilitatea contribuabililor care susțin deja bugetul și care vor fi sufocați de impunerile suplimentare“, arată CIS.
Zona politică, tot mai tensionată pe măsură ce ne-am apropiat de sfârșitul anului, nu a jucat nici ea un rol tocmai pozitiv în economie. La măsurile fiscale pripite sau de-a dreptul șocante, guvernanții au adăugat privatizări ratate, proiecte private amânate, tăierea fără milă a banilor pentru investiții publice și noi rateuri în domeniul fondurilor europene.
7,3% era rata șomajului, la sfârșitul lui oct. 2013, față de 6,8%, în aceeași lună a anului trecut (adică 54.000 de șomeri în plus)
34 de taxe noi sau impozite majorate. Acesta este bilanțul fiscal al guvernului USL, iar numărătoarea pare să continue
