Cea de-a treia mare economie a lumii s-a luptat să avanseze, în ciuda ridicării recente a restricțiilor Covid, și s-a confruntat cu o presiune tot mai mare din cauza inflației globale în creștere, a majorărilor radicale ale ratelor dobânzilor la nivel mondial și a războiului din Ucraina.

Scădere neașteptată pentru Japonia

Produsul intern brut al Japoniei scăzut cu 1,2% în ritm anual în perioada iulie-septembrie, potrivit datelor oficiale, comparativ cu estimarea mediană a economiștilor privind o expansiune de 1,1% și o creștere revizuită de 4,6% în al doilea trimestru. Aceasta s-a tradus printr-un declin trimestrial de 0,3%, față de o prognoză de creștere de 0,3%, potrivit CNN.

Pe lângă faptul că este presată de o încetinire globală și de o inflație în creștere, Japonia se confruntă cu provocarea reprezentată de scăderea yenului la minimul ultimilor 32 de ani în raport cu dolarul, ceea ce a amplificat tensiunile legate de costul vieții prin creșterea suplimentară a tuturor prețurilor, de la combustibil la produsele alimentare.

„Contracția a fost neașteptată”, a declarat Atsushi Takeda, economist șef la Itochu Economic Research Institute, adăugând că cea mai mare aberație au fost reprezentată de importurile mai mari decât se așteptau.

„Dar cei trei piloni cheie ai cererii – consumul, cheltuielile de capital și exporturile – au rămas în teritoriu pozitiv, dacă nu chiar robust, astfel încât cererea nu este atât de slabă pe cât arată cifra principală”, a punctat acesta.

Riscurile globale de recesiune

Cu toate acestea, riscurile la adresa perspectivelor Japoniei au crescut pe măsură ce economia mondială se află în pragul recesiunii. Ministrul economiei, Shigeyuki Goto, a declarat că o recesiune globală ar putea afecta gospodăriile și întreprinderile.

La nivel național, factorii de decizie politică și cetățenii se pregătesc pentru un potențial al optulea val al pandemiei Covid, ceea ce se adaugă la veștile privind consumul privat, care reprezintă mai mult de jumătate din economia japoneză.

În al treilea trimestru, consumul privat a crescut cu 0,3%, cu puțin peste estimările de creștere de 0,2%, dar încetinind brusc față de creșterea de 1,2% din al doilea trimestru.

„Creșterea ar trebui să devină pozitivă în T4, pe fondul unei reveniri a turismului și a unui deficit comercial mai mic, dar al optulea val al pandemiei și creșterea inflației vor limita redresarea”, a declarat Darren Tay, economist pentru Japonia la Capital Economics.

Guvernul își intensifică sprijinul

Acesta a remarcat că investițiile nerezidențiale au crescut cu 1,5% în ritm trimestrial, sub nivelul consensual de creștere de 2,1% și sub estimarea proprie a Capital Economics privind o creștere puternică de 3%.

Exporturile au crescut cu 1,9%, dar au fost copleșite de creșterile mari ale importurilor, ceea ce înseamnă că cererea externă a scăzut cu 0,7 puncte procentuale din PIB.

Guvernul condus de prim-ministrul Fumio Kishida își intensifică sprijinul pentru gospodării pentru a încerca să atenueze efectele inflației, cu cheltuieli suplimentare de 29 trilioane de yeni (206,45 miliarde de dolari). De asemenea, Banca Japoniei și-a menținut programul de stimulare monetară pentru a contribui la relansarea economiei.