Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II, Țara Românească, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naționale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti:
Relieful e un podiș, parte a podișului Moldovenesc, tăiat prin mijloc de valea Rautului, largă și mlăștinoasă; în apropierea vărsării în Nistru, valea Rautului se strâmtează în chip de chei, din cauza păturei de calcar pe care o taie. Spre această axa a județului se îndreapta pieziș, dinspre N-V spre S-E pinteni de dealuri care se desprind din culmile înalte paralele cu Nistrul.
Din aceste culmi paralele cu Nistrul și înălțate până la peste 300 m în Nordul județului, altă serie de pinteni coboară repede în trepte către valea fluviului și formează astfel un relief variat, asemănător cu cel din regiunea subcarpatică.
Climă și ape
Pe culmea înalta dinspre Nistru și de-a lungul văii fluviului, climă este ceva mai umedă și cu contraste de temperatura mai reduse decât în bazinul Rautului și pe dealurile joase care alcătuiesc, aici, partea răsăriteană a depresiunii Rautului.
În această din urmă regiune, precipitatiunile scad sub 500 mm anual, iar diferențele de temperatura între iarnă și vara pot depăși 28 de grade. În acest județ se întâlneste deci climatul de stepă cu cel de pădure.
Cu excepția Nistrului, fluviu navigabil, care face hotarul spre Est, celelalte ape, având izvorul în podiș, scad sau dispar în timpul verii. Numai Rautul, care le adună pe cele mai multe, mai păstrează ceva apă în acest anotimp. De aici și numărul mare – mai ales în trecut – al iazurilor din acest ținut.
Pe culmea înalta dinspre Nistru și pe cea din dreapta Rautului, se mai păstrează înca pâlcuri relativ întinse de stejari, alternând cu ierburile înalte ale stepei, care stapâneau – înainte de întinderea ogoarelor – tot vestul județului.
Între aceste ierburi predomină plantele de origine sarmatică (transnistriană) față de cele de origine pontica și, mai ales, mediteraneană, reduse la minimum.
Bogății minerale. Afară de carierele de calcar din S-E, se pot menționa numai zăcămintele de lignit din marginea de N-V județului.
Economia
Județul O. este unul din județele de caracter aproape exclusiv agricol. Industria este în strânsa legătură cu producția agricolă a județului. Importantă producție de miere.
Agricultură. Județul are o suprafață totală de 424.600 ha. Suprafață arabilă este de 246.009 ha, adică 57,93% din suprafață județului și 0,83 % din suprafață totală a țării.
Din suprafață arabilă a județului, marea proprietate deține 5.501 ha, adică 2,24%, iar mică proprietate 240.508 ha, adică 97,76%.
Din totalul suprafeței arabile cerealele ocupă 192.413 ha, astfel repartizate:
Grâul ocupă 81.866 ha, cu o producție de 530.486 chint. (prod medie la ha 6,4 chint.), în valoare de 210 mil. lei.
Porumbul ocupă 80.968 ha, cu o producție de 849.622 chint. (prod. medie la ha 10,5 chint.), în valoare de 200 mil. lei.
Orzul ocupă 17.243 ha, cu o producție de 72.677 chint. (prod. medie la ha 5,9 chint.), în valoare de 18 milioane lei.
Secara ocupă 8.878 ha, cu o producție de 62.067 chint. (prod. medie la ha 6,9 chint.), în valoare de 18 milioane lei.
Ovăzul ocupă 3.021 ha, cu o producție de 13.483 chint. (prod. medie la ha 4,4 chint.), în valoare de 4 milioane lei.
Meiul ocupă 382 ha și măturile ocupă 36 ha și hrișcă 19 ha.
Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupă 8.421 ha. Din această suprafață dughia ocupă 3.830 ha, cu o producție de 51.583 chint. (media la ha 13,4 chint.), în valoare de 6 milioane lei.
Rădăcinile de nutreț ocupă 1.509 ha, cu o producție de 126.193 chint. (media la ha 83,6 chint.), în valoare de 9 mil. lei. Lucerna ocupă 669 ha, cu o producție de 13.320 chint. fân (media la ha 19,9 chint.), în valoare de 2 milioane lei.
Plantele alimentare ocupă 10.121 ha. Din această suprafață c artofii ocupă 5.520 ha, cu o producție de 204.233 chint. (media la ha 37,0 chint.), în valoare de 26 milioane lei. Fasolea ocupă 2.161 ha, cu o producție de 10.575 chint. (media la ha 4,9 chint.) în valoare de 4 mil. lei.
Cartofii printre porumb dau o producție de 24.898 chint. în valoare de 3 mil. lei, fasolea printre porumb dau o producție de 2.216 chint. în valoare de 1 mil. lei și dovlecii printre porumb dau o producție de 234.191 chint., în valoare de 12 mil. lei.
Plantele industriale ocupă 29.169 ha. Din această suprafață floarea soarelui ocupă 24.224 ha, cu o producție de 168.987 chint. (media la ha 7,0 chint.), în valoare de 64 mil. lei. Cânepa ocupă 1.327 ha, cu o producție de 4.679 chint. fuior (media la ha 3,5 chint.), în valoare de 16 mil. lei și 6.725 chint. samânta (media la ha 5,1 chint.), în valoare de 3 mil. lei. Tutunul ocupă 2.950 ha, cu o producție de 20.170 chint. (media la ha 6,8 chint.) în valoare de 45 mil. lei.
Vegetație și culturi diverse. Din suprafață totală a județului (424.600 ha) , ogoarele sterpe ocupă 5.885 ha.
Fânetele naturale ocupă 3.144 ha, cu o producție de 52.190 chint. (prod. medie la ha 16,6 chint.), în valoare de 6 mil. lei.
Pășunile ocupă 26.046 ha.
Pădurile ocupă 38.403 ha.
Livezile de pruni ocupă 624 ha.
Alți pomi fructiferi ocupă 964 ha.
Vița de vie ocupă 15.094 ha, din care viile pe rod 12.686 ha, cu o producție de 302.128 hl. (prod. medie la ha 23,8 hl), în valoare de 88 mil. Lei.
Suprafață împadurită a județului este împartita în 4 ocoale silvice, cu reședințele la Orhei, Bravicea, Parcani și Holercani.
Creșterea animalelor
În județul O. se găseau în anul 1935: Cai 37.211, boi 57.245, oi 132.924, capre 1.769, porci 54.927, stupi sistematici 5.729, stupi primitivi 6.048.
Județul este caracterizat în acest domeniu prin marea desvoltare a albinăritului.
Industrie
În anul 1936 se aflau în județ 120 mori, 2 fabrici de spirt, 1 de bere , 6 fabrici de ulei, 6 fabrici de cărămizi și țigle, 10 fabrici de var și 35 cariere de piatră și nisip.
Comerț. Comerțul județului O. este în strânsa legătură cu agricultură și creșterea vitelor. Se țin aici 10 iarmaroace și târguri de animale.
Credit și cooperație. În cuprinsul județului funcționează 2 bănci (societăți anonime).
Drumuri. Județul O. este străbătut de o rețea de drumuri în lungime totală de 1.059 km 537 m, repartizată astfel:
Drumuri naționale. 160 km 904 m, din care Direcțiunea Generală a Drumurilor întretine o rețea pietruită de 75 km 703 m iar orașul Orhei 4 km 928 m.
Drumuri județene 283 km 090 m din care administrația județului întretine o rețea pietruită de 20 km 418 m.
Drumuri comunale 615 km 543 m.
Lungimea podurilor este de 2.690,50 metri repartizată astfel : poduri naționale 731,00 m, județene 737,00 m și comunale 1.222,00 m.
Prin județ trec 3 drumuri naționale, legând următoarele localități :
- Chișinău – Criuleni – Ustea.
- Bălți – Orhei – Chișinău.
- Cornești – Tg. – Orhei.
Cale ferată. Județul Orhei este străbătut de o linie secundară simplă de cale ferată de 33 km.
Stații importante: Mateuti, Rezină.
Poștă, telegraf, telefon. 9 oficii P.T.T. de stat și 2 agenții speciale.
Oficii telefonice la: Orhei, Rezină- Tg, Bravicea, Capanesti, Ciocâlteni, Ciniseuti, Chiperceni, Cobâlca, Criuleni, Hârtop – Mare, Isacova, Peresecina, Telenesti, Soldanesti, Susleni.
Stațiuni climatice, balneare, turism
Mănăstirea Curchi, stațiune climatică de interes local, situată într-o poziție pitorească, pe valea Votici, înconjurata de păduri, la 25 km de Orhei.
Dintre celelalte mănăstiri, remarcabile sub raport turistic pot fi amintite: Țigănești, Frumoasă, Hârbovat, Saharna. Iar că regiuni pitorești: văile râurilor Culă și Rautu, ambele cu aglomerări de sate, tipice în ceea ce privește viață populară a regiunii.
Știință de carte
După rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus este de 217.763 locuitori, din care 32,1% sunt știutori de carte.
După sex, proporția este de 46,6% bărbați știutori de carte și 17,8% femei știutoare de carte.
Învatamânt. Populația școlară a județului O. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 77.050 loc. (3.569 mediu urban și 73.481 mediu rural).
Școli secundare. 1 liceu de băieți, 1 liceu de fete, 2 gimnazii industriale, 1 gimnaziu mixt, 1 școală de agricultură, 1 școală de viticultura, 1 școală evreiască.
Școli primare 232, din care 217 rurale și 15 urbane (230 școli de stat și 2 confesionale), cu un număr total de 40.512 elevi (2.515 mediu urban și 37.997 mediu rural) și cu 785 învatatori și alt
personal didactic (situația din 1934).
Grădini de copii 34, din care 31 rurale și 3 urbane (toate de stat), cu un număr total de 2.478 copii (218 mediu urban și 2.269 mediu rural) și cu 39 conducătoare (situația din 1934).
Instituții culturale. Fundația Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în 67 de localități.
Citește mai MULT pe Evenimentul Istoric
