Să cităm mai departe din „Țara Românească”, volumul II, a Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naționale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti:

În județul Lăpușna au rămas cele mai întinse păduri de stejar din întreaga Basarabie. Amestecat cu stejarul și cu copacii din asociația acestuia, întâlnim și fagul, care se găsește aici, la marginea orientală a expansiunii sale.

Pădurea acoperă încă mare parte din culmile înalte. Pe marginile mai joase ale dealurilor și pe văi, a pătruns însă, din toate punctele cardinale, stepa, cu ierburi înalte, care a produs foarte apreciatele soluri arabile (cernoziom „chocolat„ și cernoziom propriu-zis). Mai mult, se pare că stepa cu plante dominante de origine sarmatica (transnistreană) a fost, în vremuri foarte depărtate, mult mai întinsă.

Dovadă, întinderea apreciabilă a  cernoziomului – sol de stepă – degradat (sol de pădure).

Vechime și dezvoltare istorică

Județul și-a luat numele de la târgul Lăpușna constatat documentar la 1470. El cuprindea vestiții codri de stejar ai Lăpușnei. Prin acest ținut trecea drumul de comerț spre Tighina și în târgul Lăpușna se dădea vama.

În cursul istoriei sale moldovenești, ținutul a format o autonomie locală, cu organizație militară și cu îndatorirea de a păzi vadul Nistrului împotriva năvălitorilor. Din acest ținut a pornit Petre Stolnicul, acela care și-a luat că domn al Moldovei numele de Alexandru Lăpușna.

Economia

Activitatea economică a județului este dominată de municipiul Chișinău – cea mai mare aglomerare umană a țării după București – care concentrează o bună parte a provinciei de peste Prut. În restul județului, principala ocupație a locuitorilor este agricultură și ramurile ei viticultura și pomicultură.

Agricultura. Județul ocupă o suprafață totală de 418.000 ha. Suprafata arabilă este de 269.245 ha , adică 64,39% din suprafață județului și 0,91 % din suprafață totală a țării.

Din suprafață arabilă a județului, marea proprietate deține 4.033 ha, adică 1,5 %, iar mică proprietate 265.212 ha, adică 98,5%. Din totalul suprafeței arabile cerealele ocupă 237.040 ha, astfel repartizate :

Porumbul ocupă 115.161 ha, cu o producție de 925.159 chinț. (prod. medie la ha 8 chinț.), în valoare de 217 milioane lei.

Grâul ocupă 71.372 ha, cu o producție de 341.638 chinț. (prod. medie la ha 4,8 chinț.), în valoare de 135 milioane lei.

Orzul ocupă 36.055 ha, cu o producție de 111.687 chinț. ( prod. medie la ha 3,1 chinț.), în valoare de 27 milioane lei.

Secara ocupă 9.253 ha, cu o productei de 59.128 chinț. ( prod. medie la ha 6,4 chinț.), în valoare de 17 milioane lei.

Ovăzul ocupă 5.073 ha, cu o producție de 16.792 chinț. (prod. medie la ha 3,3 chinț.), cu o valoare de 5 milioane lei.

Măturile ocupă 63 ha, meiul 53 ha, hrișcă 8 ha.

Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupă 18.217 ha.

Plantele alimentare ocupă 6.961 ha. Din această suprafață cartofii ocupă 2.964 ha, cu o producție de 121.843 chinț. (41,1chint. la ha), iar fasolea ocupă 1.904 ha cu o producție de 8.544 chintale, (adică 4,5 chinț. la ha).

Cartofii printre porumb dau o producție de 37.194 chinț. la ha; fasolea printre porumb o producție  de 13.483 chinț., și dovlecii printre porumb dau o producție de 400.096 chintale.

Plantele industriale ocupă 5027 ha. Din această suprafață floarea soarelui ocupă o suprafață de 2.984 ha, cu o producție de 23.198 chintale, (7,7 chintale la ha). Cânepa ocupă 1395 ha, cu o producție de 6.931 chintale fuior (4,9 chinț. pe ha) și 8641 chintale samânta (6,2 chinț. pe ha).

Vegetație și culturi diverse. Din suprafață totală a județului ogoarele sterpe ocupă 1.939 ha.

Fânețele naturale ocupă 4949 ha, cu o producție de 80.668 chinț.

Pășunile ocupă 35.420 ha.

Pădurile ocupă 61.308 ha.

Livezile de pruni ocupă 2904 ha, cu o producție de 171.145 chintale.

Alți pomi fructiferi ocupă 2.228 ha.

Vița de vie ocupă 26.434 ha (din care viile pe rod 22.686 ha) cu o producție de 863.820 hl. (prod medie la ha 38,1 hl). Observație : Suprafață ocupată de vită de vie în acest județ este clasată pe locul I în țară.

În județul Lăpușna se găseau în anul 1935: cai 32.300, boi 61.908, oi 147.129, capre 1408, porci 57.600, stupi sistematici 4479, stupi primitivi 4331.

Comerț intens cu produsele Basarabiei : cereale, produse animale, struguri și vin.

Drumuri. Județul este străbătut de o rețea totală de drumuri de 751,85 km, repartizate astfel:

Drumuri naționale 251,705 km din care Direcția Generală a Drumurilor întretine o rețea pietruită și pavată de 155,629 km, iar municipiul Chișinău 16, 456 km pavați.

Drumuri județene 490,450 km din care Administrația județului întretine o rețea pietruită și pavată de 58,742 km.

Drumuri comunale 9,691 km.

Cale ferată. Județul L, este străbătut de o rețea totală de cale ferată de 119 km din care 61 km linii principale simple și 58 km linii secundare simple.

Itinerarii principale. Accelerate: București- Iași – Chișinău (Kiev, Moscova).

Navigația aeriană. Prin județul L. trece linia de navigație aeriană L.A.R.E.S.  cu plecare și sosire pe aerodromul municipiului Chișînău.

Itinerarii: București- Galați- Chișinău și Cernăuți – Iași – Chișinău – Cetatea-Albă.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric