Economia Marii Britanii nu simte efectele Brexitului, cheltuielile au crescut

Consumatorii şi oamenii de afaceri din Marea Britanie şi-au majorat cheltuielile în trimestrul trei din 2016, economia înregistrând o performanţă solidă după votul în favoarea ieşirii ţării din Uniunea Europeană (Brexit), transmit Bloomberg şi BBC.

PIB-ul Marii Britanii a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada iulie – septembrie 2016, primul trimestrul integral după votul din 23 iunie, a anunţat vineri Oficiul Naţional de Statistică (ONS), confirmând estimarea preliminară de luna trecută. 

Cheltuielile gospodăriilor au urcat cu 0,7% în trimestrul trei din 2016, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce investiţiile companiilor au crescut cu 0,9%, conform datelor ONS. 

Investiţiile companiilor au crescut în primele săptămâni după referendum, deşi, cel mai probabil, majoritatea deciziilor de investiţii a fost luată înainte de 23 iunie, a declarat Darren Morgan, statistician în cadrul ONS. 

Exporturile au urcat cu 0,7% în trimestrul trei din 2016, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce importurile au scăzut cu 1,5%, astfel încât comerţul a avut cea mai ridicată contribuţie la creşterea PIB-ului din 2014. 

În ritm anual, economia britanică a crescut cu 2,3% în trimestrul trei din 2016, avans nemodificat faţă de estimarea preliminară. 

Marea Britanie şi-a revizuit în jos prognoza de creştere pentru următorii doi ani, a anunţat miercuri ministrul britanic de Finanţe, Philip Hammond, cu ocazia prezentării primului proiect de buget de după votul în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană. 

Conform celor mai recente prognoze, în 2017, PIB-ul Marii Britanii ar urma să înregistreze o creştere de 1,4%, comparativ cu un avans de 2,2% preconizat în luna martie, înaintea votului de la referendumul din luna iunie. De asemenea, în 2018, economia Regatului Unit ar urma să urce cu 1,7%, faţă de un avans de 2,1% preconizat în luna martie. 

"Sarcina noastră este să ne pregătim economia pentru a fi rezistentă la ieşirea din UE şi tranziţia care va urma. Ne vom menţine angajamentul pentru disciplina fiscală, în timp ce recunoaştem nevoia pentru investiţii care să crească productivitatea", a declarat Philip Hammond. 

Situaţia slabă a finanţelor publice nu îi lasă lui Philip Hammond prea multe opţiuni decât să crească împrumuturile, datoria sectorului public fiind prognozată să atingă un vârf de 90,2% din PIB în 2017/2018, faţă de 81,3% din PIB conform estimărilor anterioare din luna martie. 

AGERPRES