Dupa ce au “inundat” Europa si America cu tenisi, camasi, jucarii si electronice, chinezii se pregatesc acum sa inunde piata cu bani. Cifrele arata ca in 2005 s-au facut investitii straine de proportii in servicii financiare in China, dar si ca, la randul ei, China a crescut numarul investitiilor “plasate” in strainatate.
Dupa ce au “inundat” Europa si America cu tenisi, camasi, jucarii si electronice, chinezii se pregatesc acum sa inunde piata cu bani. Cifrele arata ca in 2005 s-au facut investitii straine de proportii in servicii financiare in China, dar si ca, la randul ei, China a crescut numarul investitiilor “plasate” in strainatate.
Cele mai recente cifre anuntate de guvernul de la Beijing arata ca investitiile facute in China de firmele straine au urcat brusc, sustinute in special de investitiile in sectorul financiar. Pe de alta parte, si totalul sumelor investite de China continua sa creasca rapid. Informatiile arata faptul ca importanta statului asiatic este in crestere nu doar ca destinatie de investitii, ci si ca sursa de capital. Astfel, cifrele publicate de Agentia de Comert Exterior a Chinei, la finele lunii aprilie, arata intrari nete de investitii straine directe de peste 79,1 miliarde dolari in 2005, in crestere cu 44% fata de anii anteriori. Datele Agentiei contrasteaza radical cu cele publicate la inceputul anului de Ministerul pentru Comert, care indica, dimpotriva, o scadere, usoara, ce-i drept, a investitiilor straine directe, cu 0,5%. Atunci, cine are dreptate? La o privire mai atenta, contradictia se poate lamuri foarte usor. Explicatia consta in aceea ca Ministerul Comertului, in statisticile sale, nu masoara si investitiile in servicii financiare, cum ar fi asigurarile sau bankingul. In 2005, mai multe institutii straine au cumparat pachete strategice de actiuni la banci chineze de stat, cum ar fi China Construction Bank, care a fost listata pe bursa din Hong Kong in octombrie 2005. Potrivit Agentiei de Comert Exterior, valoarea investitiei pe segmentul de servicii financiare ar atinge cifra de 12,1 miliarde dolari in 2005. Pe deasupra, dat fiind faptul ca a publicat cifrele de-abia in luna aprilie, Agentia de Comert Exterior a putut sa se documenteze mai bine decat Ministerul Comertului, ale carui calcule au fost facute publice in primele doua saptamani ale acestui an.
Doar enuntarea acestor stiri da fiori reci analistilor straini, care vad deja cum China va fi unul dintre “dictatorii” regulilor jocului pe piata externa de capital sau cum va influenta balanta comerciala mondiala. Desi in 2005 am asistat la o usoara apreciere a yuanului, ca urmare a flexibilizarii partiale a cursului de schimb, aceasta, apreciaza analistii, nu este deloc aproape de nivelul real al monedei. In plus, autoritatile americane sustin ca moneda chineza este mentinuta artificial la putin peste opt unitati pentru un dolar, pentru a avantaja exporturile Chinei pe pietele americane. In cazul in care China va deveni “gazda” principala pentru investitorii in servicii financiare, nu este exclus ca tara sa aiba un cuvant important de spus pe pietele de capital, putand influenta in sus sau jos piata. In plus, China a consemnat la finele lui 2005 un excedent comercial de peste 120 de miliarde de dolari.
Guvernul de la Beijing a lansat o politica de incurajare a “iesirilor” de capital, in asa fel incat firmele chinezesti sa devina mai putin dependente de piata locala si sa isi castige o reputatie globala. Conform Agentiei de Comert Exterior a Chinei, investitiile nete realizate de China au crescut la 11,3 miliarde de dolari. Cele mai mari sume au fost cheltuite de China National Petroleum, care a facut, recent, achizitii in PetroKazahstan si intr-o companie canadiana, cu sediul tot in Kazahstan.
Pe de alta parte, economistii Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica spun, in ultimul raport economic, ca excedentul comercial va avea tendinte de majorare, iar cresterea economica va continua in acelasi ritm superior, de 9%. In plus, ei avertizeaza ca tensiuni crescute se vor manifesta si pe viitor in cadrul interactiunilor dintre politica de schimb si politica monetara a autoritatilor, data fiind amploarea persistenta a excedentului platilor curente si a excedentului intrarilor de capital. “O continuare a aprecierii cursului de schimb va contribui la reglarea acestor probleme, ca si la prevenirea cresterii inflatiei. Aceasta liberalizare treptata va favoriza, de asemenea, deschiderea politicii economice catre utilizarea instrumentelor pietei, reducand necesitatea de a apela la masuri administrative pentru limitarea imprumuturilor si intarind, in acelasi timp, progresele realizate in materie de reforma a sectorului bancar”, spune OECD.
120 de miliarde de dolari
Acesta este excedentul comercial inregistrat de economia Chinei la finele lui 2005
