Poate cel mai concludent exemplu este oferit de zona Pipera, aflata la periferia de nord a Capitalei. Gandita drept o zona monoindustriala, Pipera s-a transformat intr-un amalgam de industrii, care mai de care mai competitiva. Dupa 11 ani de transformare si cu investitii care se apropie serios de 200 milioane de dolari, Pipera a ajuns sa reflecte aproape fidel economia privata romaneasca. Industria usoara si cea alimentara, de mobila, detergenti, telecomunicatii, medicamente, tigari, electronice si autoturisme sunt reprezentate fidel, in aceasta zona, de nume grele din domeniu. „Credem ca Pipera are toate sansele ca, in cel mult cinci ani, sa devina principala atractie industriala din Bucuresti, din punctul de vedere al companiilor multinationale cu prezenta in Romania”, spune Neculai Ontanu, primarul sectorului 2. Startul a fost deja dat de grupul olandez Unilever, care si-a stabilit in Pipera reprezentanta din Europa de Est si Balcani, iar grupuri precum McDonald’s, Nestle sau Japan Tobacco International (JTI) au aici sediile oficiale din Romania.
Prin anii ‘80, undeva la marginea Bucurestiului, un grup de italieni angajati ai concernului Olivetti incercau sa le arate catorva romani cate ceva din tainele noilor tehnologii. Trainingul respectiv facea parte dintr-un proces amplu gandit de conducerea comunista. Era, practic, vorba de transformarea zonei industriale Pipera intr-un fel de Sillicon Valley. Ceausescu dorea sa tina pasul cu marile puteri occidentale si sa creeze pe malul Dambovitei un perimetru in care sute de programatori si la fel de multi specialisti in calculatoare si electronica sa lucreze pentru binele tarii. Astfel, s-a ajuns ca, prin 1986, mai bine de 10.000 de angajati sa lucreze in zece astfel de companii care isi aveau sediul in Pipera.
Prin investitii de ordinul a cateva zeci de milioane de dolari, a fost pusa la punct o strategie cu o filozofie destul de interesanta pentru vremea respectiva. „Furati tot ce se poate de la americani, italieni si germani, dar faceti-o cat mai repede, ca trebuie sa-i ajungem din urma!”. Astfel, cu totii ne aducem aminte de vestitele calculatoare Coral sau Felix si televizoarele Telecolor si Cromatic.
Centru al afacerilor, pe ruine comuniste
Zece ani mai tarziu, visul de marire tehnologica al regimului comunist a devenit sediul reprezentantelor unor mari companii occidentale, care nu au nimic in comun cu calculatoarele sau cu noua tehnologie. Acum, in Pipera, la tot locul, vezi nenumarate anunturi privind inchirierea sau vanzarea de spatii. Fostii mamuti fie nu mai exista, fie mai supravietuiesc doar prin astfel de subterfugii.
Mobexpert, McDonald’s, Intrarom, Unilever, Nestle si JTI sunt doar o parte din companiile care au decis sa faca afaceri in Pipera. Reprezentantii acestor firme spun ca nici ca se putea mai bine. Ei vad aceasta zona drept locul ideal de la marginea Capitalei unde se poate face productie si unde pot exista si birouri.
Pretul mic al chiriei pentru metrul patrat de teren (6-8 USD/metrul patrat), facilitatile complete ale zonei, distanta relativ mica fata de centru si aeroport sunt cateva dintre argumentele care pot parea temeinice in optiunea unei companii pentru o astfel de zona. In ultimii ani, „boom”-ul a cuprins si serviciile anexe, cum ar fi hoteluri, filiale de banci, zone rezidentiale (Baneasa si Voluntari), dar si buticuri sau magazine si restaurante. Corneliu Cojocaru, purtatorul de cuvant al BCR, spune ca sucursala BCR Pipera a devenit operationala in februarie 1992. „Unitatea si-a dezvoltat incontinuu baza de clienti, de la 778 la sfarsitul anului 1992, pana la aproape 7.000 in prezent, pentru care banca administreaza peste 12.000 de conturi”. El admite ca aceasta parte a Bucurestiului are un potential economic ridicat. „BCR a devenit, la modul propriu, banca de langa firma si casa”, spune purtatorul de cuvant al celei mai mari banci din Romania.
Aceeasi explicatie vine si din partea reprezentantilor singurului hotel care exista deocamdata in zona. Hotelul Caro, situat in imediata apropiere a complexului de agrement Keoke a reusit in timp sa atraga clienti din randul companiilor din zona. „Putem spune ca peste 50% din turistii hotelului provin din randul reprezentantilor companiilor multinationale din zona. Cifra noastra de afaceri a crescut o data cu dezvoltarea zonei”, spun managerii de la Caro.
Pipera este in plina dezvoltare
Sanse de continuare a dezvoltarii perimetrului Pipera exista. Si asta pentru ca spatii de inchiriat sau terenuri de vanzare in zona se gasesc din belsug. Cel mai bun exemplu este cel al companiei Connect, care inchiriaza o cladire de patru etaje, dar fara dotari. „Oferim etaje intregi care au nevoie insa de modificari si amenajari dupa cum vrea fiecare client. Structura cladirii este relativ noua, constructia fiind terminata la jumatatea anilor ‘80”, cam asa isi prezinta „marfa” reprezentantii Connect. Pana una alta, Primaria sectorului 2, in subordinea careia se gaseste si zona Pipera, nu poate decat sa admita ca cetatenii acestei parti a Capitalei nu au avut decat de castigat de pe urma respectivei dezvoltari.
Neculai Ontanu, primarul sectorului 2, recunoaste ca o mare parte din veniturile Primariei provin din aceasta zona. „Concentrarea economica din Pipera este deja insemnata, cuprinzand aproape toate domeniile industriale, de la comert si pana la industria IT”, a continuat Neculai Ontanu. Afirmatia primarului sectorului 2 poate fi intemeiata, in conditiile in care foarte multe dintre firmele ce si-au stabilit sediul in zona au preferat sa cumpere terenul respectiv pentru care, in general, au platit peste un milion de dolari.    

Spatiile mari si preturile mici sunt un magnet pentru afaceri
Gandita drept „diamantul coroanei” economiei romanesti de tip socialist, Pipera, zona industriala din nordul Capitalei, a esuat dupa 1990 in falimente sau restructurari masive. Aparitia unei supraoferte de spatii de birouri, depozitare si productie a condus in mod normal la conditii favorabile de stabilire in aceasta zona a multor companii cu nume. Nu putem trece cu vederea nici faptul ca, in momentul de fata, oferta de spatii de inchiriat din Bucuresti este mai mare decat cererea. Diferenta dintre Pipera si alte zone este data insa de pretul care trebuie platit pentru un metru patrat de teren sau construit.
Grupul multinational Japan Tobacco International (JTI), spre exemplu, a cumparat in 1996, de la societatea Rocin, un teren si a investit peste 80 de milioane de dolari in constructia unor capacitati de productie, spatii de depozitare si birouri. Rocin nu mai folosea acest spatiu pentru productie, iar cladirea in care ulterior a fost amenajata fabrica de tigarete avea o vechime de peste 30 de ani si nu mai fusese intretinuta de ani buni de zile. „Am realizat ca zona are potential si ca merita investit aici. Infrastructura era, cat de cat, in regula, accesul in zona se facea foarte usor, iar distanta catre principalele zone ale Capitalei este acceptabila. In plus, noi doream sa construim capacitatile de productie intr-o zona nelocuita”, ne-a declarat Gilda Lazar, External Affairs Manager la JTI. JTI are 480 de angajati, in proportie de 99% romani, cu o medie de varsta de 32 de ani (fara angajatii firmei de distributie nationala a JTI).
Privatii au investit zeci de milioane de dolari
Grupul Mobexpert, care este si liderul pietei de mobila din Romania, este si primul venit in aceasta zona. „In 1993 am platit un milion de dolari companiei Electronica Industriala pentru un teren de 9.000 de metri patrati. Pe suprafata respectiva exista o structura pentru ceva care ar fi trebuit sa devina o fabrica de televizoare, dar pe care am transformat-o in sediul nostru central”, spune Constantin Slave, director la Mobexpert. Ulterior, Mobexpert a mai cumparat inca un teren de 10.000 de metri patrati, lansand constructia unuia dintre cele mai mari centre comerciale de mobila din Romania. „Ideea noastra este ca, in curand, viitorul mobilei din Romania va apartine magazinelor de mare suprafata. Zona Pipera ne-a permis sa ne dezvoltam in mod ideal aceasta strategie, mai ales ca experienta anterioara arata un aflux important de clienti”, explica Slave. r
Investitiile Mobexpert in acest complex comercial au depasit deja 10 milioane de euro si este posibil, dupa cum spun sefii companiei, sa ajunga pana la 15 milioane de euro. Pe de alta parte, nu trebuie neglijat nici faptul ca inainte de ‘89 in Pipera era cel mai mare depozit de mobila din Romania. Imediat in vecinatatea Mobexpert s-a dezvoltat compania greaca de telecomunicatii Intrarom. Mihai Gherman, directorul general adjunct al companiei, spune ca in scurt timp se va deschide noul sediu al companiei, care cuprinde si hale de productie, si spatii de depozitare. „Pipera este o zona extraordinara pentru noi, mai ales in conditiile in care am putut sa dezvoltam laolalta reteaua de distributie si relatia cu clientii. Hala si terenul de 20.000 mp au fost cumparate in 1999 de la compania Automatica. In 2001, Intrarom va investi alte 1,6-1,7 milioane de dolari intr-o alta cladire, care va fi gata pana la sfarsitul anului si va fi folosita pentru proiectarea de software si de sisteme informatice.”r
10.000 de angajati la stat au ramas somerir
Pe langa multimea de companii private din Pipera, mai supravietuiesc si acum firme care in urma cu 11 ani erau considerate varful industriei socialiste. Contrastul este evident. Daca firmele din prima categorie au sedii luxoase, cu aer conditionat, geamuri termopan, parcari amenajate si tot tacamul, celelalte se zbat sa supravietuiasca de la o zi la alta. Paradoxal este ca in multe cazuri sediile luxoase ale companiilor private au fost cumparate sau inchiriate tocmai de la vechile intreprinderi. r
In 1989, IIRUC avea aproape 10.000 de angajati si filiale in majoritatea oraselor din Romania. Institutul de reparare a utilajelor de calcul detinea monopolul a tot ceea ce insemna lucrari de servisare de tehnica de calcul in Romania. Insa aceste vremuri par de mult apuse, cu toate ca societatea este pe profit. Acum aici mai lucreaza doar vreo 500 de oameni si, la fel ca in cazul majoritatii vechilor societati din Pipera, IIRUC are oferte de inchirieri, de spatii pentru doritori. „Inainte de ‘89 aveam in proprietate peste 50.000 de metri patrati construiti in intreaga tara. Dupa revolutie am infiintat o societate care trebuia sa se ocupe de stocurile strategice cu care am ramas de dinainte de revolutie. Am si inchiriat cand am avut solicitari. La pretul pietei. Aici, sase-opt dolari pe metrul patrat. Nu poti sa ceri mai mult, pentru ca nici nu prea s-a mai investit in cladiri de multa vreme”, sustine Ioan Tarasescu, director general al IIRUC.tr
r
Piata itr
r
IIRUCtr
Numar de angajatit(1989)t10.000r
t(2000)t500r
Cifra de afaceri (2000)t98 mld.leir
Profit (2000)t635 mil. leir
r
Intraromtr
Investitii in Piperat6,5 mil. USDr
Investitii totalet17 mil. USDr
Vanzari (2000)t160 mil. USDr
Profit trim. 1 (2001)tt5,3 mil. USDr
r
Conform studiului IDC, in anul 2000 volumul livrarilor de PC-uri a crescut in Romania cu 14% fata de anul precedent, totalizand peste 103.000 de calculatoare. Cifra de vanzari pe intreg anul trecut a fost de peste 115 milioane dolari, ceea ce inseamna ca, din punct de vedere valoric, cresterea a fost de 17% fata de 1999. In ceea ce priveste structura pietei, in 2000 companiile au reprezentat 53% din piata, iar intreprinderile mici si mijlocii 36%. Previziunile pentru intervalul 2001-2005 anunta o rata medie de crestere a pietei de 12% ca volum, respectiv de 7% in termeni valorici.r
r
Piata tutunuluir
r
Japan Tobacco Internationaltr
Investitiit80 mil. USDr
Cifra de afaceri (2000)t200 mil. USDr
Angajatit480r
Productiett8 mld. tigari/anr
r
Piata tutunului este una dintre cele mai competitive din Romania, cunoscand o dezvoltare continua in ultimii zece ani. Cei mai importanti jucatori sunt British American Tobacco (BAT), Japan Tobacco International (JTI), Philip Morris (PM), Papastratos, dar si Societatea Nationala Tutunul Romanesc (SNTR). Potrivit datelor furnizate de companii, BAT inregistra la sfarsitul anului trecut o cota de piata de 26%, JTI avea 23,7%, iar PM detinea o cota de 14,1%. Un alt studiu arata o situatie diferita. BAT este cotat valoric cu 35% si cantitativ cu 30,1%, JTI are 26% din valoarea pietei si 24,2% din cantitate, PM este inregistrata cu 19% valoric si 14,6% cantitativ. SNTR are, conform aceluiasi studiu, o cota valorica de 14% si una cantitativa de 24,2%, Papastratos detine 3% valoare si 4% cantitate, iar ceilalti competitori au 3% din cota valorica si circa 4,3% din cantitate.r
r
Piata mobileir
r
Mobexperttr
investitii totalet10 mil. euror
Program (2001)t5 mil. euror
Vanzari (2000)t100 mil. euror
Prognozat (2001)t110 mil. euror
Numar de fabricit4r
Numar de angajatitpeste 2.000r
r
Principalii competitori ai Mobexpert sunt Neoset, Silvarom si Elvila, iar dintre companiile care actioneaza exclusiv pe piata mobilierului de birou, Steelcase si Techo, care deocamdata sunt doar importatori. Neoset Romania, infiintata in 1991, sucursala a Neoset Athena (Grecia), producator si distribuitor international de mobilier, este al doilea producator de mobila de casa si de birou, dupa compania Mobexpert. Pe piata mobilierului de dormitor, un alt concurent puternic este compania romaneasca SilvaRom, care exporta 60% din productie catre pietele Uniunii Europene, in principal in Germania.r
r
Piata FAST-FOODr
r
McDonald’str
investitii totaletpeste 60 mil. $r
Cifra de afaceri (2000)tpeste 30 mil. $r
Numar restaurantet46r
Numar de angajatitpeste 1000r
r
Alaturi de McDonald’s, pe piata romaneasca a restaurantelor de tip fast-food, mai sunt prezente companiile americane Pizza Hut si Kentucky Fried Chicken. Din nefericire, puterea scazuta de cumparare a romanilor a facut ca McDonald’s sa nu obtina inca profit. Si asta din cauza ca strategia globala a companiei impune o politica de preturi adecvata puterii de cumparare din fiecare tara. In consecinta, in tari cum este Romania, una dintre explicatiile lipsei de profitabilitate este nevoia de a practica preturi mici. Pizza Hut si-a deschis afacerea in Romania in 1994 – cu jumatate de an avans fata de McDonald’s – practic, pe o piata goala. In Capitala functioneaza trei restaurante, familia Pizza Hut fiind completata de un restaurant la Constanta si unul la Cluj, ambele deschise anul trecut, dar si de inca trei restaurante deschise in colaborare cu grupul german Metro. Lantul grecesc de patiserii de tip snack food Gregory’s a deschis la inceputul anului primul punct de vanzare din Romania.r
r
Piata detergentilorr
r
Unilevertr
Investitii totalet100 mil. euror
Cifra globala de afaceri (2000)t r
t47,58 mld. euror
Profit nett1,1 mld. euror
Numar de fabricit2r
Numar de angajatitpestet3000r
r
Piata detergentilor din Romania este disputata de cativa ani buni de companii care sunt nume mari si pe plan mondial. Anul trecut, grupul olandez Unilever a detinut prin filiala Dero Lever 38,2% din piata, potrivit datelor furnizate de MEMRB International Research Consultancy Group. Grupul r
Procter&Gamble/Romtensid a realizat vanzari care au insemnat 33,6% din piata detergentilor, iar Henkel a detinut 15,5%. Cu 3,2%, grupul Benckiser a ocupat locul patru, in timp de Colgate-Palmolive a avut doar 0,1 din vanzarile totale de detregenti. Producatorii locali Phoenix si Govora au fost jucatorii de pe piata care au detinut 0,3% r
si 1,3% din total.r
r
Piata medicamentelorr
r
Glaxo Wellcomer
Piata medicamentelor din Romania este disputata de mai mult de 50 de firme, atat importatori cat si producatori locali, ultimii ani fiind caracterizati de scaderea cotelor de piata a firmelor traditionale romanesti si de cresterea importurilor. Valoarea anuala a vanzarilor de medicamente este estimata la 400 milioane de dolari, din care 16% este detinuta de companiile Sicomed si Antibiotice. Europharm Brasov este una dintre cele mai dinamice firme de pe piata, si detine aproximativ 5% din piata medicamentelor. Compania americana Eli Lilly avea la sfarsitul anului trecut o cota din piata romaneasca de 4%, urmata de Rohne Poulenc Rorer, cu 3% din totalul vanzarilor pe anul 1999.r
Companiile britanice Glaxo Wellcome si Smithkline Beecham aveau inainte de fuziune o cota de piata de 3%, si respectiv 2%.r