Joi, 10 martie, Biroul Executiv al Blocului Național Sindical (BNS) a hotărât organizarea unui marş şi a unui miting pe 6 aprilie privind evoluția mediului economic din România, ce resimte consistent impactul negativ al războiului dintre Rusia și Ucraina.

„Mediul economic şi social din România resimte din ce în ce mai consistent efectele războiului din imediata noastră vecinătate. Devin din ce în ce mai vizibile legături economice cu Rusia sau Ucraina necunoscute publicului larg până în prezent şi uneori chiar de autorităţi, mai ales că acest război nu este doar unul convenţional, el deplasându-se din zona pur militară în zona profund economică!

În ultima perioadă, instituţiile europene au asumat numeroase decizii ca măsuri sancţionatorii faţă de Rusia în domeniul energetic, cât şi în domeniul financiar bancar, cu repercusiuni greu de cuantificat în viitorul apropiat!

Efectele războiului din Ucraina nu sunt vizibile doar sub forma fluxurilor masive de refugiaţi ce caută adăpost. Pierderea pieţelor de desfacere sau a celor de aprovizionare afectează deja mediul economic, dar şi locurile de muncă ale românilor. În acelaşi timp, în dimensiunea umană războiul creează deja comportamente sociale neaşteptate.

În susţinerea obiectivelor noastre vă informăm că Biroul Executiv BNS a hotărât azi, 10.03.2022, organizarea unui marş şi a unui miting în data de 6 aprilie a.c.. Facem apel către celelalte confederaţii sindicale, dar şi către cetăţenii români care se simt ca şi noi abandonaţi în propria ţară, să se alăture demersului nostru, problemele pentru care ieşim în stradă nu sunt doar ale noastre, sunt ale tuturor cetăţenilor români!”, a transmis BNS într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României.

„Ministerul Facebook” şi „Ministerul Tik Tok” distribuie zvonuri false și manipulează oamenii

Comform informațiilor transmise de BNS, acum, singurele instituţii locale care funcţionează constant sunt „Ministerul Facebook” şi „Ministerul Tik-Tok”, „care distribuie nestingherite zvonuri, mistifică adevăruri, manipulează mase din ce în ce mari de oameni.”

„Consecinţele au fost retragerile masive de numerar din bancomate, cozile imense la birourile de emitere a paşapoartelor, un apetit neobişnuit de a achiziţiona proprietăţi în afara ţării, departe de zona de război, dar şi cozile „imense şi isterice” din benzinării.

Am atras atenţia preşedintelui României, dar şi prim ministrului, că ne vom confrunta cu astfel de situaţii, dar s-a preferat aşteptarea şi pentru moment non-acţiunea.

Guvernul s-a rezumat la a se ralia demersurilor autorităţilor europene sau internaţionale, făcând abstracţie de faptul că plasarea României în imediata vecinătate a războiului va produce efecte mult mai consistente şi mai nuanţate! Azi ne simţim abandonaţi de Guvernul ţării noastre! Traversăm o perioadă tulbure şi constatăm că nu avem mecanisme pentru a ne proteja de comportamentele speculative”, se mai arată în scrisoarea deschisă a BNS.

Propunerile BNS pentru Guvernul României

Potrivit BNS, guvernanții români trebuie să vizeze cel puţin patru piloni: securitatea energetică, securitatea alimentară, revitalizarea industriei naţionale de apărare şi acordarea de sprijin umanitar pentru compensarea efectelor economice şi sociale negative ale războiului dintre Rusia și Ucraina asupra României.

Referitor la securitatea energetică trebuie să se impună urgent soluții pentru a elimina dependenţa de resursele energetice importate din Rusia. Totodată, România trebuie să conștientizeze că liberalizarea pieţei energiei electrice şi a gazelor naturale a condus la o puternică interconectare a pieţelor de produse energetice din România (energie electrică, gaze şi combustibil) cu produsele europene, cu efecte majore asupra majorării prețurilor.

Referitor la securitatea alimentară, culturile agricole din Ucraina sunt compromise acum, iar sancţiunile economice impuse Rusiei blochează importurile de alimente din regiunea respectivă.

„Am traversat un sezon rece total atipic şi cu puţine precipitaţii. Presiunea exercitată de asigurarea hranei pentru numărul din ce în ce mai mare de refugiaţi va fi resimţită tot mai puternic. Avem încă în minte imaginea risipei de produse agricole întâmplată anul trecut şi inevitabil ne întrebăm cum ne organizăm şi ce vom face pentru a evita astfel de situaţii”, atrag atenţia sindicaliştii.

În ceea ce priveşte resursele financiare necesare pentru a susţine inițiativa respectivă, BNS aminteşte că România are la dispoziţie circa 12 miliarde de euro, sume alocate şi neconsumate între 2014 și 2020, acestea putând fi reorientate pentru finanţarea pachetului de soluții propus.

În plus, pentru că suntem abia la începutul negocierilor pe programele operaţionale pentru 2021 – 2027, avem libertatea de a decide direcţiile de finanţare pentru cele 50 miliarde de euro din PNRR.